Toxoplasmoza – infectie parazitara

Majoritatea persoanelor cu o buna imunitate nu prezinta nici o manifestare clinica atunci cand se infecteaza cu Toxoplasma gondii.

Acest fapt nu este imbucurator in toate situatiile: femeile insarcinate nu pot sti daca sunt sau nu infectate fara analize de laborator specifice. Efectele asupra nou-nascutului pot fi deosebit de severe.

Toxoplasmoza este una dintre cele mai frecvente infectii parazitare. Ciclul de viata al acestui parazit are doua stadii distincte: unul in organismul felinelor, fiind cunoscut rolul pisicilor in transmiterea infectiei si un alt stadiu de dezvoltare in organismul gazdelor intermediare, care pot fi porcul, oaia, rozatoarele, omul, dar si alte mamifere sau pasari.

Pisicile se pot infecta mancand carne cruda infestata, pasari salbatice sau soareci, dar si prin ingestia de fecale contaminate.

Omul se infecteaza prin intermediul solului contaminat sau prin consumul de carne insuficient preparata termic sau inadecvat congelata, care contine chiste de toxoplasma.

Parazitul are diverse stadii de evolutie: el se reproduce in organismul pisicilor infectate. Acestea elimina prin fecale parazitul in stadiul de oochist nesporulat. In cateva zile, expuse la mediul extern, oochistele devin sporulate. Ele pot fi inghitite de o gazda intermediara si astfel parazitul isi incheie ciclul de viata.

In faza acuta a infectiei, o pisica poate elimina 100 de milioane de paraziti pe zi! In anumite conditii climaterice, acestia pot ramane viabili pentru cel putin un an! Dupa ce este inghitit, parazitul invadeaza tractul gastrointestinal si se inmulteste. Se imprastie apoi in organism, afectand in special tesutul limfatic, muschii, inclusiv cei cardiaci, retina, sistemul nervos central si, in cazul femeilor gravide, si placenta. Ajuns in aceste organe, se inmulteste in continuare si invadeaza din aproape in aproape celulele, determinand moartea acestora.

Daca organismul infectat beneficiaza de o buna imunitate, raspunsul imunologic reuseste sa controleze infectia. Se intalneste frecvent situatia in care parazitul se cantoneaza in organism pentru toata viata, dar fara sa determine vreo manifestare clinica. Atunci cand organismul are deficiente imunologice, se poate ajunge la o afectare severa a organelor si la incapacitatea acestora de a-si exercita functiile. O buna imunitate face ca infectia acuta sa treaca neobservata la 80% – 90% dintre persoane.

Manifestari clinice
Cand boala se manifesta clinic, cel mai frecvent se constata marirea moderata in volum a ganglionilor limfatici. Pentru o treime din pacientii cu limfadenopatii se inregistreaza cresteri de temperatura, stare generala proasta, cu dureri de cap si oboseala. Mai rar apar dureri musculare, dureri de gat, abdominale, dar si manifestari neurologice de meningoencefalita.

Pe piele apar uneori pete rosii, unele dintre ele usor reliefate. Pentru un mic procent dintre persoanele infectate pot aparea manifestari de toxoplasmoza oculara: vedere incetosata, durere, fotofobie, ochi inrositi, pete in campul vizual. Uneori se constata afectarea vederii in centrul campului vizual, miscari anormale ale ochiului in incercarea de a fixa vederea asupra unei imagini. Complicatiile severe (polimiozita, pneumonia, pericardita, encefalita) sunt rare la persoanele fara deficite imunologice.

Analize de laborator
Toxoplasmoza congenitala apare in marea majoritate a cazurilor numai daca femeia se infecteaza (pentru prima oara) in cursul sarcinii respective. Riscul de transmitere este in jur de 40%. El creste cu numarul de saptamani de sarcina ajungand de la 15% in primul trimestru la 60% in cel de-al treilea, dar afectarea fetala este cu atat mai severa cu cat infectia se produce mai devreme. Femeile cu infectie cronica cu toxoplasma pot transmite boala fatului numai daca au un status imunologic compromis. Infectia materna este asimptomatica.

Infectia cu toxoplasma poate fi demonstrata prin inocularea la soareci a sangelui sau a altor fluide de la persoana la care exista suspiciunea de infectie. Astazi, insa, se practica testele serologice moderne. Detectarea simultana a IgM si IgG in circulatie probeaza o infectie acuta. Imunoglobulinele M sunt semnul unei infectii acute, iar cele de tip G reflecta in general o infectie cronica.

Adauga un comentariu