Cum îți schimbă viața un copil. Cea mai bună descriere făcută de o mamă

Viața tinerelor cupluri se schimbă radical atunci când decid să devină părinți.

Mulți se gândesc că un copil implică responsabilități mai multe și cheltuieli mai mari. Puțini sunt cei care știu însă cum li se schimbă viața din punct de vedere emoțional.

Iată cea mai bună descriere a unei mame, care încearcă să-i explice fiicei sale cum i se va schimba viața în momentul în care ea însăși va deveni mamă:

Stăteam la masă într-o zi când fiica mea a menționat, mai mult în treacăt, că ea și soțul ei se gândesc să-și întemeieze o familie.

”Facem un sondaj”, a zis mai în glumă, mai în serios. ”Crezi că ar trebui să fac un copil?”

”Îți va schimba viața”, am încercat să-i spun cu cel mai neutru ton de care eram capabilă.

”Știu, fără trezit târziu în weekend, fără vacanțe spontane …”, a spus fiica mea.

Dar eu nu la asta mă refeream. Chiar deloc. M-am uitat la ea și încercam să mă decid cum să-i spun. Voiam să știe de la mine ceea ce nu va învăța niciodată la cursurile de parenting și puericultură.

Voiam să-i spun că rănile fizice rezultate în urma nașterii se vor vindeca, dar după ce va deveni mamă va trăi tot timpul cu o durere în suflet și va fi mereu vulnerabilă din punct de vedere emoțional.

Mă gândesc să o avertizez că nu va mai citi niciodată o știre fără să se întrebe: ”Dacă era copilul meu?”. Să-i spun că fiecare avion prăbușit, fiecare casă incendiată și fiecare tragedie din lumea asta îi vor frânge inima și o vor bântui. Că de de fiecare dată când va vedea imaginile teribile cu copiii care mor de foame se va întreba cu durere în suflet dacă există pe lumea asta ceva mai dureros decât să-ți vezi copilul murind.

Mă uit la ea, la manichiura ei îngrijită și la ținuta elegantă și mă gândesc că oricât de sofisticată este ea acum, după ce va deveni mamă va reveni la instinctele primitive de a-și proteja copilul și asta va fi tot ce va conta pentru ea.

Simt că trebuie să o avertizez că oricât de mult a investit în cariera ei, maternitatea o va face să lase viața profesională pe plan secund. Ar putea, desigur, să aibă cea mai bună bonă, dar în momentul în care va fi la acea întâlnire importantă de serviciu, nu-și va putea lua gândul de la mirosul unic al bebelușului ei. Va trebui să-și înfrâneze toate pornirile de a da fuga acasă, doar pentru a se asigura că micuțul este în regulă.

Vreau ca fiica mea să știe că nicio decizie nu va mai fi luată cu ușurință, nici măcar cele de rutină. Că dorința unui băiețel de cinci ani de a merge la toleta bărbaților și nu cu mama la cea a femeilor, va fi o dilemă. Că acolo, în banala toaletă a unui local, va trebui să ia o decizie majoră, să aleagă între ideea de independență și identitate sexuală și gândul groaznic că cineva i-ar putea agresa copilul în toaleta bărbaților, dacă îl va lăsa singur.

Indiferent cât de puternică și de hotărâtă va fi la birou, mereu își va pune la îndoială deciziile luate în calitate de mamă.

Mă uit la fiica mea, care arată atât de bine, și vreau să-i spun că indiferent câte kilograme va da jos după sarcină nu se va mai simți niciodată la fel în corpul ei.

Că viața ei, atât de importantă acum, va cântări mai puțin pentru ea după ce va avea un copil. Nu va sta pe gânduri când va veni vorba să se sacrifice pentru puiul ei, și , în același timp, își va dori să trăiască sănătoasă mulți ani, nu pentru a-și îndeplini propriile visuri, ci pentru a-și vedea copilul cum și le îndeplinește pe ale lui.

Vreau să știe că cicatricea de la cezariană sau vergeturile vor fi pentru ea niște semne cu care se va mândri. Relația cu soțul ei se va schimba, dar nu așa cum își imaginează ea. O să înțeleagă cât de mult poți iubi un bărbat pentru că are grijă să schimbe copilul de scutec sau pentru că mereu își face timp să se joace cu el. Cred că trebuie să știe că se va îndrăgosti din nou de soțul ei, din motive care acum nu i se par nici pe departe romantice.

Aș vrea să-i descriu exaltarea cu care își va privi copilul care învață să meargă pe bicicletă. Aș vrea să-i descriu imaginea cu un copil care râde cu tot sufletul, prima dată când atinge blana unui cățel sau a unei pisici.

Aș vrea să simtă toată această fericire, care este atât de reală încât o va durea.

Felul cum se uită fiica mea la mine mă face să realizez că am lacrimi în ochi. ”Nu vei regreta niciodată”, îi spun într-un final. Apoi mi-am luat fiica de mână și m-am rugat în gând pentru ea, pentru mine, și pentru toate femeile din lume care vor face față unor astfel de provocări minunte.

Sursa: idealistrevolution.org

Recomandari
Unica.ro
Recomandari shopping
Glamour.ro
Mai multe din Familie