Cum te porti cu fratii?

Sa nu ne imaginam ca trebuie sa tratam copiii la fel, ci sa ii abordam diferentiat, pentru ca acesti copii sunt persoane unice cu nevoi unice. Ei trebuie abordati ca individualitati, nu ca egali.


Pentru a nu nedreptati unul dintre copii, multi parinti pica in capcana „la fel“ – jucarii la fel, fac lucruri, activitati cu ei in acelasi timp, ofera privilegii la fel, reguli la fel, netinand cont ca fratii au varste diferite. Acest lucru este partial benefic numai daca fratii au aceeasi varsta, acelasi gen, au aceleasi interese, abilitati, astfel incat aceste atitudini si lucruri „la fel“ au un sens, dar sunt extrem de rare cazurile in care chiar exista situatii de acest gen.

Chiar si copiii spun uneori ca ar vrea sa aiba parte de lucruri la fel, comportamente la fel, sau sa fie „la fel“ ca fratii lor si ca asa este corect sa fie. Insa nu este corect, deoarece acest „la fel“ priveaza copilul de abordarea unica a intereselor si nevoi­­­­­­lor lui. De multe ori cream insecuritate copiilor tratandu-i „la fel“ ca pe fratii lor.

Deoarece acest „la fel“ nu stimuleaza unicitatea, originalitatea, creativitatea, ci limiteaza, amputeaza, constrange personalitatea copilului. Si il lasa vulnerabil si frustrat intr-o lume in care aproape nimic nu este „la fel“ pentru toti oamenii.

Fiecare este unic

Chiar daca au o multime de gene in comun, diferentele dintre frati sunt regula, nu exceptia. Desi aceste diferente ar trebui sa reprezinte o sur­­­sa de mandrie pentru parinti, deseori devin un generator de confuzie si frustrare. Parca ne-am astepta ca ei sa se comporte ca noi, iar cel mic – precum fratele cel mare etc.

Diferentele intre copii se manifesta in foarte multe aspecte – temperament, interese, incredere in sine, vulnerabilitati, felul in care interactioneaza social, cum invata, sanatatea mintala si fi­­­­zica, aspectul fizic etc. Ceea ce este foarte bine, deoarece fratii ar trebui sa fie mai degraba diferiti decat ase­manatori.

Diferita ar trebui sa fie si atitudinea parintilor fata de ei – corespunzatoare varstei copilului, nu preferintelor personale. Invatati sa ascultati si sa va observati copiii, pentru a per­­­­cepe corect ceea ce au ei nevoie. Si nu uitati ca similitudinile si diferentele nici macar nu sunt importante, copiii trebuie acceptati si iubiti asa cum sunt ei, neconditionat, pentru ceea ce sunt ei, nu pentru ceea ce sunt in comparatie cu fratii lor.

Citeste continuarea in revista BABY, editia noiembrie 2011!

Recomandari
Unica.ro
Recomandari shopping
Glamour.ro
Mai multe din frați