Dezvoltarea gandirii logice

Pana acum, ai avut alaturi de tine mai intai un bebe care parea sa iti soarba vorbele din priviri, interesat de fiecare prostioara pe care o spuneai si razand cu gura pana la urechi.

gandire, logica, dezvoltare, bebelus, copil

Apoi un mititel care se chinuia sa spuna cate un cuvant stalcit de o pro­nuntie uneori de neinteles, apoi un rebel care din doua cuvinte isi facea cunoscute intentiile, care pareau sa nu accepte niciun fel de alternativa.

Acum ai langa tine un mic intelept care, manat de curiozitate, pare a pune la indoiala adevarurile intelepciunii omenesti. Te simti din ce in ce mai bine in schimbul de idei cu bucatica asta de om care pare atat de matur.

Te surprinzi uneori implicandu-te in interminabile discutii cu el sau ea, si cand ramai fara replica, chiar iti vine sa zici: „Uau! Chiar are dreptate!“. Cum pune el la indoiala ceea ce parea lege a firii? Prin interminabilele „de ce“, „pentru ce“, „cum asa“ si delicioasele concluzii tip „deci“.

Acum incepe sa isi sustina do­rintele prin dovezi clare, explicatii, justificari, si iti va cere sa faci la fel, de aceea repeta mereu „de ce“? Spre exemplu, nu mai spune doar „nu vreau mazare…“, ci se va starni in explicatie, stramband din nasuc – „Nu vreau mazare pentru ca arata asa de iac! si imi vine sa vomit cand o vad“.

La trei ani ani, iti arata ca stie clar sa lege o idee de alta intr-o maniera logica si plina de semnificatie. Achizitiile intelectuale facute pana la aceasta varsta ii permit copilului tau ca acum sa inceapa sa aiba abilitatea de a rationa, de a studia, a functiona eficient in lume. Desi­gur, daca s-a si ocupat cineva de acel copil…

De pilda, cand copilul spune „vreau afara“ si tu intrebi „de ce?“, ii dai copilului tau sansa de a-si lega propriile rationamente, idei logice de intrebarea ta, gasind motivatii, explicatii acceptabile – „pentru ca vreau sa ma joc cu copiii“. Cu un an in urma, la aceeasi intrebare, nu ar fi fost in stare decat sa repete la infinit – eventual, isterizat – „vreau afara, vreau afara“; inca nu era capabil sa lege logic ideile sale de ale tale.

Poate parea un lucru banal aceasta etapa in dezvoltarea gandirii la copil, dar daca ne gandim la toate ramificatiile acestei abilitati (de a gandi logic), ne dam seama ca nu este doar un simplu pas, o etapa de dezvoltare, ci un monumental salt catre gandirea matura, rationala.

Copilul incepe sa isi organizeze gandurile in teme si idei, si prin aceasta se pun bazele flexibilitatii in gandire de mai tarziu.

Mentionez ca sunt (am intalnit) si copii mai mici de trei ani capabili sa gandeasca logic, sa faca rationamente logice, precum si copii de peste patru ani incapabili sa faca acest lucru.

La aceasta varsta, copilul tau nu numai ca invata sa fie logic, ci si sa discute propriile dorinte cu tine. Acum invata sa contruiasca punti intre idei si chiar sa aiba un simt al timpului. Prezentul, trecutul si viitorul incep sa aiba sens pentru el.

Poate, de asemenea, sa dezvolte simtul spatiului, de apropiere si departare, si chiar face corelatii intre timp si spatiu (daca pleci pana la magazinul din colt si vii repede, isi da seama ca locul unde se afla maga­zinul este aproape; daca dureaza mai mult pana revii, te poate chiar intreba: „Ai fost departe?“).

Este deja capabil sa faca conexiuni intre ganduri si sentimente, intre comportamente si emotii: „Sunt suparat pentru ca fratele mi-a luat jucaria si o vreau inapoi“. Incepe sa inteleaga evenimentele din mai multe puncte de vedere, sa le priveasca din mai multe perspective – o prajitura era pana acum ceva bun, acum este ceva pe care il cumperi de la magazin, pentru care trebuie sa strangi bani etc.

La aceasta varsta, copilul incepe sa faca asocieri, deductii si ratio­namente logice; acum se pun bazele a ceea ce la adult numim „inteligenta de tip academic“.

Testarea realitatii. La aceasta varsta, copilul are o satisfactie imensa de a se exprima si de a se face inteles. Prin conversatiile zilnice si jocul „de-a…“ invata sa distinga ceea ce este real de ceea ce nu este – asta se numeste testarea realitatii, care batatoreste drumul spre caracteristicile cele mai inalte ale gandirii.

Capacitatea de a evalua corect. Pe aceasta testare a realitatii sau simt al realitatii se bazeaza mai tarziu capacitatea de a evalua corect un test la matematica sau de a identifica semnificatiile ascunse ale unui text literar.

Gandirea emotionala.
Copilul incepe deja sa sesizeze absurdul unor situatii, relatiile cauza-efect, incepe sa asocieze reactii emotionale perceptiilor.

Ce activitati puteti face impreuna

  • Jocul „de-a…“ – Participarea adultului la aceste jocuri este in masura nu numai sa faciliteze comunicarea cu copilul, ci si sa dea o dimensiune „serioasa“ acestui mod de a testa realitatea si logica evenimentelor.
     
  • Puneti intrebari si purtati discutii lungi. Cand copilul are diverse initiative sau isi exprima dorinte, nu lasati discutia la acest nivel, puneti intrebari suplimentare: de ce, cum, ce simte etc., pentru a-i sprijini dezvoltarea logicii. Nu va limitati la a instrui copilul servindu-va de dictionar.
     
  • Cum ar mai putea fi. Despre fiecare actiune sau obiect de care discutati deschideti pretexte de testare a realitatii, dar si a nivelului de creativitate, intreband copilul, de exemplu: la ce ar mai putea folosi, cum s-ar mai fi putut face o activitate, care ar mai putea fi explicatia unui fenomen.
     
  • Stimulati creativitatea. Porniti de la lucruri simple – un patrat, de exemplu, si creati noi desene, cat mai originale, pornind de la acest model, dandu-le nume noi, de negasit in dictionar.

Text: Cristiana Haica; Foto: Dreamstime.
 

Recomandari
Unica.ro
Recomandari shopping
Glamour.ro
Mai multe din 2 - 3 ani