Familia imaginara
Un copil de la gradi are o familie reala (mama, tata si altii) si una imaginara. Nu pentru ca nu i-ar placea ceva la familia reala, ci pentru ca, in desene, el povesteste uneori despre familia lui imaginara. Care nu e mai buna sau mai frumoasa decat cealalta.
Este o familie obisnuita. Doamna a vorbit cu psihologul nostru de la gradi despre copilul acesta. Mama lui nu era prea nelinistita din cauza asta, dar tatal era. Si tatal a rezolvat problema. I-a spus copilului adevarul – era adoptat de la casa de copii.
Copilul care nu se joaca
E un baiat mai mic de la gradi pe care mama lui nu il lasa sa se joace de frica sa nu se sparga. De-adevaratelea! Cica el mosteneste o boala de la o ruda pe care nu a vazut-o niciodata. Ar fi vrut sa cunoasca acea ruda cu boala oaselor de sticla si sa o intrebe cum a reusit ea cand era mica sa se descurce la gradinita, ca sa faca la fel. Dar nimeni nu ii da voie sa vorbeasca despre asta si nici sa vada acea ruda.
Un copil fara mama
Nu exista? Ba da, e la mine la gradinita. Nu stie de mama lui. Il cresc taticul si bunicii din partea tatalui. El spune ca nu are mama, ca tata spune ca nu exista. Cand deseneaza familia, face acolo si un cerc care spune ca e o bila, se face pe el si pe tatal lui, si pe bunici.
Atat. Nu plange dupa mama lui, ca el nu are. Se uita la alte mame de copii, dar nu e trist. De la un timp, ii spune bunicii lui mama, ca sa nu mai zicem noi ca trebuie sa aiba mama.
De ce aveti secrete?
Am intalnit si alti copii care nu stiu despre o ruda de-a lor – fie ca este o matusa, un unchi, sau var. In general, acesti oameni fie sunt foarte bolnavi, fie au facut ceva de care familiei lor le este jena. Si nu le spun copiilor lor despre ei.
Si atunci copilul, care aude uneori ca se vorbeste despre ruda aceea, este din ce in ce mai curios ce este cu ea si isi face propriile ganduri despre ce se intampla cu acel om, ruda cu copilul. Si
isi mai inchipuie ca parintii lui il mint. Si nu e frumos.
O familie de oameni mari
Un copil de pe strada are parintii cam batranei. Puteau fi bunici, ca oricum nu mai are bunici. Si copilul acela mai are o sora mai mare, si un frate si mai mare, care e casatorit si are si copii, mai mari ca el. El parca e un ratacit in familia lui de oameni mari.
Sora lui nu e casatorita, sta cu el si parintii lor-bunici si il iubeste ca o mamica. Odata, cineva i-a spus in parc sa mearga la bunica sa ceara apa, dar aceea era mama. Si mama lui s-a suparat si a plans. In seara aceea, mama s-a certat rau cu sora lui. Sora lui spunea ca da, a facut o greseala in adolescenta, si ca ei au decis sa fie asa, nu ea, asa ca sa suporte consecintele. Oare ce o fi vrut sa spuna?
Text: Cristiana Haica; Foto: Dreamstime.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4