Simbolurile Craciunului

Bradul de Craciun are o origine precrestina, fiind asociat cu arborele lumii ori cu arborele Paradisului, impodobit cu mere de un rosu-aprins care aminteste de pacatele comise de Adam si Eva inaintea alungarii lor din Rai.

Pana in secolul al XV-lea, impodobirea caselor cu crengute de brad, de Craciun, era considerata traditie pagana. Nu peste mult timp, crengutele sunt inlocuite cu un arbore intreg. In 1605, intr-o piata publica din Strasbourg, a fost inaltat primul pom de Craciun, impodobit doar cu mere rosii.

De-abia in secolul al XIX-lea apar globuletele pentru pomul de Craciun, primele fiind confectionate in Germania, din sticla argintata.

Cativa ani mai tarziu, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesi decoreaza primul brad asa cum il stim noi astazi. In secolul al XIX-lea apar globuletele, cele mai cunoscute decoratiuni ale bradului, primele fiind confectionate din sticla argintata de Turingia.

Traditia germana a cucerit apoi intreaga lume. La noi, aceasta a patruns prin influenta germana: cu primii studenti romani care au mers la studii la universitatile din Berlin si Viena si prin Curtea Regala a Romaniei, acolo unde, de Craciun, bradul era impodobit dupa obiceiul german si preluat imediat de protipendada bucuresteana.

Tot asa, colindul O, Tannenbaum' devine in limba romana O, brad frumos', iar bradul patrunde treptat in casele romanilor…

Ieslea sfanta
Ieslea reprezinta, in Noul Testament, locul in care s-a nascut Mantuitorul nostru Iisus Hristos.
Scena venirii Sale in lume este reconstituita anual, mai ales in bisericile catolice, pentru a mentine viu spiritul Craciunului, care aduce multa bucurie in suflete.

Aceasta scena este reprezentata atat prin personaje vii, cu actori si animale adevarate, cat si prin figurine din lut.

Primul staul simbolic a fost realizat in anul 1223, de catre Francisc De Assisi (devenit apoi sfant), in Italia. Obiceiul s-a raspandit ulterior in intreaga lume catolica.

Vascul
Cu 200 de ani inainte de nasterea lui Iisus, druizii (populatie celtica de pe teritoriul Angliei de astazi) foloseau vascul pentru a celebra sosirea iernii.

Druizii foloseau aceasta planta parazita, care creste pe crengile altor copaci, pentru a-si impodobi casele. Mai mult, ei credeau ca planta are putere de vindecare a tuturor bolilor, incepand de la infertilitatea femeilor si pana la otravire.

Scandinavii asociaza si ei aceasta planta cu zeita iubirii, Frigga, iar obiceiul sarutului sub vasc probabil ca de la ei vine.

Se spune ca lacrimile pe care le-a varsat Frigga pentru fiul ei s-au transformat in bobitele albe, asemanatoare cu perlele ale vascului. In imensa ei bucurie, Frigga a sarutat pe oricine a trecut pe sub pomul pe care crestea vascul.

De aici superstitia ca, oricui va sta sub vasc, nu i se va intampla nimic rau, ci doar va primi un sarut, o dovada de dragoste.

Poinsettia
O floare care decoreaza casele americanilor in special in perioada Craciunului este Poinsettia (Steaua din Betleem). In ultimii ani insa, e destul de populara si in Romania.

Aceasta floare este originara din Mexic si a fost numita astfel dupa primul ambasador american in Mexic, Joel Poinsett, care a adus-o in SUA in 1828. Se spune ca, fiind adusa drept cadou la biserica de catre o fata si fratele ei, a inflorit prima oara in mod miraculos in preajma sfintelor icoane.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3