Ca părinte de gemeni bucuria e dublă, dar stresul e, probabil, cvadruplu. Uite câteva trucuri care te ajută să crești gemeni, fără să ajungi la terapie…
Mai ușor cu teoria
Sigur, cărțile de parenting sunt pline de înțelepciune, în teorie. Și o mulțime de lucruri pe care le afli din cărți chiar funcționează. Dar când ai doi năzdrăvani sub supraveghere, nu prea mai ai timp de strategii psihologice, pentru că pericolele cresc exponențial. Gemenii se studiază și se imită reciproc, așa că distragerea atenției (recomandată de psihologi) funcționează mai puțin și doar țipetele rezolvă situațiile potențial periculoase.
Și da, ai auzit și tu că nu e ok să lași copiii la desene mai mult de o oră, dar câteodată mai înmulțești cu doi timpul maxim la tv, pentru că, nu-i așa? – ei sunt doi, iar tu ești epuizată.
Fii (mai) fermă!
Partea bună când ai gemeni este că nu-ți permiți să greșești prea mult în materie de disciplină. Dacă un părinte ‘normal’ este tentat să cedeze la prima criză de plâns, atunci când juniorul se izbește cu fundul de pământ pentru că nu i s-a dat ceea ce a vrut, părintele de gemeni știe că, odată ce a cedat o dată, nu numai bătălia, ci întreg războiul a fost câștigat de gemeni. Orice mică slăbiciune este exploatată și coaliția ‘gemenii împotriva părinților’ e ușor de format. Așa că mamele de gemeni trebuie să fie ceva mai dure. Spune NU în așa fel încât să nu mai fie loc de negocieri.
Primește și cere ajutorul
Paradoxal, deși își dau seama că doar cu eforturi supraomenești pot face față singure dublei responsabilități, mamele de gemeni au un defect – le este de două ori mai greu să-și lase copiii de mâna cuiva. Doar ele le știe toate obiceiurile micuților și doar ele cunosc pe de rost ritualul. Dacă ai parte de gemeni, trebuie să înveți să fii ceva mai flexibilă, să ceri și să accepți ajutorul. Nu ești femeia fantastică și nimeni nu poate avea pretenția să te descurci fără vreun ajutor, așa că de ce tocmai tu, care ar trebui să te ajuți mai mult, te sabotezi, refuzând ajutorul?
În plus, partea bună față de cazul unui copil care crește singur la părinți este că gemenii se au unul pe altul când tu ai dispărut din peisaj, nu sunt atât de dependenți de tine pe cât crezi. Așa că lasă vinovăția și acordă-ți un timp de respiro măcar o dată, de două ori pe săptămână.
Bucură-te de relația gemenilor tăi
Când ești mamă cu normă dublă, ai tot timpul câte ceva de făcut. Este epuizant. Dar ia-ți putere din relația specială a copiilor tăi. Este cu adevărat înduioșător și minunat să vezi cum doi omuleți aparent identici sunt atât de diferiți încă din prima zi. Cum au propria personalitate, propriile preferințe și individualități, dar au totuși o legătură atât de profundă și o comunicare ce nu are nevoie de cuvinte. Bucură-te, deci, cât poți de des de relația asta specială. Ești norocoasă să fii martoră la ea: amintește-ți asta de câte ori îți este greu!
foto Shutterstock