Cam de cate ori te-ai intrebat cu cine seamana copilul tau, care vor fi alegerile lui in viata si de ce vor depinde acestea?
Calea in viata
Tot ce il asteapta este nou, insa felul in care va actiona depinde in mare parte de parinti, de felul in care acestia s-au raportat la copil si de modalitatile de educatie aplicate. De cele mai multe ori, alegerile facute de parinti influenteaza decisiv abilitatile si deciziile copilului. O educatie axata pe incurajare si suport va avea ca urmare decisiva o atitudine deschisa si relaxata a copilului fata de viitor. O educatie axata pe pedepse si reprosuri va avea ca urmare o atitudine dominata de frica si ezitari in a face o alegere, cautarea continua a unei aprobari din partea cuiva.
Educatia pozitiva este axata pe o abordare sistematica si necesita mai multa atentie, daruire si pregatire din partea parintilor, decat educatia axata pe interdictii, reprosuri si pedepse.
Parintii care pun la bataie ore serioase de studiu, pregatire si discutii sunt aceia care isi doresc cu adevarat ca fiul sau fiica lor sa cunoasca toate posibilitatile inainte de a lua decizii.
O educatie axata pe incurajari va determina o dezvoltare sanatoasa si va apela la metode alternative ale pedepselor sau bataii.
Unele dintre aceste metode alternative ar putea fi vorbitul pe un ton neutru atunci cand esti extrem de nervoasa; s-a demonstrat ca, in cazurile in care parintele isi pierde rabdarea, copilul intelege mult mai putin decat ar reusi daca parintele ar vorbi pe un ton neutru, fara sa se enerveze.
- Fa o pauza: O tehnica de succes in cazul copilului agresiv este aceea de a-i da o pauza, pentru a se calma (cate un minut in plus pentru fiecare an al copilului). De asemenea, ia-ti si tu o pauza la nervi, caci nu este nimic gresit in a spune „Sunt prea nervoasa sa ma ocup de asta acum, dar voi reveni, in loc sa tipi. Ofera explicatii, nu amenintari – de cele mai multe ori, parintii se grabesc cu pedepse, in loc sa explice problema de fond.
- Fii flexibila: incearca sa negociezi cu copilul tau, atunci cand nu este vorba de o chestiune delicata, si obisnuieste-te sa lasi de la tine atunci cand nimic rau nu se poate intampla.
- Refuza sa te enervezi: incearca sa vezi in comportamentele negative (care te enerveaza) oportunitati de a schimba ceva.
Ce temperament are copilul tau?
Psihologii sustin ca temperamentul este influentat de trei factori: felul de a gandi, de a trai emotiile si aptitudinile. La randul sau, temperamentul influenteaza rapiditatea in gandire si in reactii, intensitatea cu care traiesc copiii (la fel ca adultii) anumite stari si, ca urmare, chiar felul in care trag concluzii. Diferentele de comportament intre copii se vad inca din prima copilarie. Practic, mugurii comportamentali se vad din primele zile, de la maternitate. Cine face o vizita la sectia de nou-nascuti vede bebelusi calmi, dar si agitati, carora nimic nu le pare pe plac. In termeni populari, se vorbeste despre copii „buni (calmi, adaptabili, care dorm, mananca bine, reactioneaza bine la noi experiente) si copii „dificili (agitati, care au tipare neregulate de somn si masa, tematori, antisociali, cu reactii intense).
Un copil activ, cu reactii rapide va fi, de pilda, spontan si va trece intotdeauna drept mai istet decat ceilalti. Din fericire, tot psihologii sustin ca temperamentul nu ramane neschimbat, ci se poate modela, practic, la orice varsta. Sa trecem in revista cele patru tipuri de temperament posibile (nu uita, totusi, ca la orice copil se intalnesc trasaturi din mai multe tipologii, asa ca nu trage concluzii pripite).
Nu judeca situatii de criza: copiii cu temperamente diferite pot avea, in conditii diferite, reactii asemana toare. Doar cand conditiile sunt aceleasi, comportamentul lor devine diferit.
Are o expresie visatoare si prezinta inclinatii atat spre cercetare stiintifica, cat si spre arta. Este de-a dreptul vrajit de tot ce este creativ si da dovada de multa empatie. Un copil „melancolic face parte din clasa introvertitilor, el va invata mai usor sa se puna in pielea altor copii, a animalelor de companie… Va fi, intr-un cuvant, mai empatic. Un copil cu temperament melancolic este, in general, ascultator, sociabil, doar ca are tendinta sa se ia mereu dupa ceilalti copii (adesea evita sa ia decizii de unul singur) si nu se poate pronunta in situa
tii care nu sunt 100% clare.
Temperamentul si educatia copilului merg mana in mana. Temperamentul este baza pe care se poate construi, in timp ce educatia parintilor este ceea ce vine sa completeze si sa se muleze pe firea nativa.
Este un copil activ, dinamic, in permanenta miscare, facand parte din categoria celor pe care ii caracterizam ca extrovertiti.
Este un lider innascut si, ca atare, are nevoie de multi oameni prin preajma, dar nu suporta prea bine regulile si interdictiile. Adultii din jurul lui au mult de furca pentru a-l convinge sa faca asa cum vor ei. Energia lui poate crea impresia de siguranta, dar are nevoie de aprecierile celor din jur. Daca greseste, micutul sangvinic are tendinta de a arunca vina pe altii sau de a „minciuni pe ici, pe colo, schimband mereu lucrurile in favoarea sa.
Firea lui deschisa il face, insa, un copil foarte placut, si adesea este iertat pentru boroboatele sale. Este foarte inteligent, ceea ce il ajuta sa obtina rezultate la fel de bune ca ale altor copii care „muncesc mult mai mult ca el.
Colericul este cel mai activ si determinat dintre cele patru tipuri.Copiii cu acest fel de temperament iubesc aventurile, surprizele si au o energie debordanta, plus o sinceritate aproape brutala. Este un lider natural, tinde sa ii conduca pe copiii cu care se joaca si sa-si impuna cu forta pozitia de lider, ceea ce duce, evident, la conflicte. Este genul de copil care ia decizii rapid, nu neaparat cele mai bune decizii, dar nu pierde timpul cu neho-tarari. Nu se teme de obstacole, cauta rezolvarile imediat ce apare o problema, caracteristica pe care o va pastra si ca adult, daca nu e deturnat de comportamentele parintilor. Acestia au o misiune grea, caci, daca nu-i poate convinge direct, colericul tinde sa-i manipuleze. Tema pentru acasa: copilul va trebui sa invete mai multe despre decizii corecte si drepturile celor din jur. Colericul este un „dezvoltator, un om al proiectelor, dar sfarseste prin a face totul de unul singur.
Nu te teme, ofera-i libertate!
Copilul care traieste intr-un mediu unde este incurajat, aparat, lasat sa se dezvolte, intr-un mediu in care exista reguli decente si incurajari la fiecare pas, va deveni un adult liber. Un individ liber va sti sa se descurce in diverse situatii, sa isi asume greselile, sa reactioneze corect si in interesul lui si al celorlalti. {i, da, primii responsabili de aceasta atitudine de viata sunt parintii. Rolul nostru ca parinti este de a lasa copilul sa se dezvolte conform tipologiei lui, fara a incerca sa-l schimbam. Nu poti schimba, oricum, personalitatea cuiva, ci poti doar sa-i impui un anumit comportament, dar asta genereaza mari frustrari copilului.
Merita copilul sa fie pedepsit?
Daca doresti sa aplici pedepse pentru a reusi sa il faci pe cel mic sa inteleaga ceea ce se intampla si unde anume greseste, tine cont de urmatoarele aspecte:
- nu hotari sau aplica pedeapsa atunci cand esti inca nervoasa, mai intai calmeaza-te;
- asteapta sa discuti pedeapsa cu celalalt parinte al copilului;
- daca ai ajuns la o intelegere cu celalalt parinte, ai grija ca si el sa participe la anuntarea si aplicarea pedepsei, nu doar tu;
- nu folosi pedeapsa ca razbunare, ci foloseste-o strict pentru ceea ce a facut copilul tau;
- o pedeapsa severa nu este si una buna. O pedeapsa inteligenta depaseste cu mult pedeapsa aspra si, eventual, restrictiva.
Desi cele patru tipuri temperamentale sunt definite ca atare, nici 
copiii, nici adultii nu se compor ta ca la carte. Avem un comportament dominant si unul secundar, care sunt influentate de circumstante, educatie, anturaj.
Tacut si linistit, un copil de acest gen se situeaza la un nivel mediu la gradinita sau la scoala. Este ascultator, de regula, isi respecta cu multa constiinciozitate indatoririle scolare, insa ii lipseste motivatia si ambitia.
Flegmaticii vor fi intotdeauna cei tacuti, mereu pasionati de ceva ce restul lumii nu intelege. Copilul flegmatic este un introvertit, si sub aparentul lui calm se ascunde timiditatea. Va fi intotdeauna mai degraba pe post de observator decat de actor. Te poti baza pe el, este organizat si, desi nu se va oferi des sa faca lucruri, poate fi lider.
Cum poti educa, respectand copilul
Avand in vedere ca niciun individ nu are un temperament clar definit si ca el se poate afla la intersectia a doua dintre ele, modalitatile prin care vei putea adapta principiile educationale in functie de caracterul copilul tau se reduc la observatie si experimentare, cel putin la inceput.
Cu cat vei ajunge sa cunosti mai bine copilul, cu atat adaptarea se va produce fara o vointa constienta, dar doar cand cunoasterea copilului este veritabila.
Colericul, de exemplu, trebuie sa fie mereu in control, sa aiba de luat o decizie oricat de mica si neinsemnata ar fi; copilul coleric va avea nevoie de pauze atunci cand este implicat in activitati prea statice, deoarece, dupa aceste pauze, el se va intoarce cu forte noi la activitatea inceputa.
Flegmaticul va trebui mereu scos din visare, adus cu picioarele pe pamant, fara sa fie certat. Spre deosebire de coleric, flegmaticul trebuie pus din cand in cand in situatia de a conduce un joc, de a lua anumite decizii.
Melancolicul va putea fi educat prin puterea exemplului, aceasta situatie fiind cea care il sensibilizeaza cel mai mult, de exemplu: „Uite ce i s-a intamplat lui X.
Sangvinicul este foarte competitiv, orice activitate poate avea ca recompensa ceva ce-i place foarte mult, astfel se va simti rasplatit.