Ce e de facut?
Copii intre 0 si 1 an
Daca micutul nu a implinit inca un an, nu te poti aventura in proiecte de vacanta la mare distanta.
Poti pleca din localitate, dar fara sa schimbi programul de viata al copilului (orele de masa, de baie, de somn etc.) Sfatuieste-te cu medicul pediatru daca starea de sanatate a copilului iti permite sa faceti o astfel de iesire.
Nu alege ca destinatie o localitate fara spital. Pentru orice eventualitate, ia-ti trusa de prim ajutor.
Copii intre 1 si 3 ani
Un copil care a implinit deja un an isi poate insoti parintii la munte, de exemplu, sau poate ramane acasa cu o bunica sau o matusa, care-i cunoaste si-i respecta programul de mese, plimbari etc., alaturi de care micutul s-a obisnuit sa-si petreaca mai mult timp.
Copii peste 3 ani
Un copil peste trei ani, care merge deja la gradinita, poate fi inscris la cursuri de inot sau de gimnastica. Sportul, miscarea in aer liber favorizeaza dezvoltarea armonioasa. In cazul in care nu exista posibilitatea unei „evadari la munte, il poti angrena pe copil in alte activitati.
Copii intre 7 si 12 ani
Scolarii isi pot insoti parintii in concediu sau pot fi trimisi intr-o tabara. Condultati-va copilul si tineti cont si de dorintele acestuia.
Cei care n-au „norocul sa plece de acasa, ar trebui sa aiba o ocupatie artistica – fie in cadrul Clubului copiilor, fie sa picteze acasa, de exemplu. Totodata, ei ar trebui sa-si petreaca cat mai mult timp in aer liber – in parc sau macar in fata blocului, jucand fotbal, mergand cu rolele sau cu bicicleta in locuri care sa nu prezinte vreun pericol.
Adolescentii
Se prea poate ca, la 16 ani, adolescentul tau sa vrea sa petreaca vacanta cu colegii sau prietenii. Daca stii exact cu cine se duce si ai incredere in el si in cercul lui de prieteni, il poti lasa sa plece chiar si in alta localitate, evident, asigurandu-te ca ai posibilitatea sa comunici in permanenta cu el.
Psiholog Carmen Iancu: „Inca din faza de proiectare a vacantei, ar trebui sa tinem cont de nevoile si preferintele copiilor, fie pentru a le lua in calcul, fie pentru a le «demonta» din vreme. Evident, daca este vorba de un copil sub 12 ani, parintii au ultimul cuvant. Cu un adolescent, insa, lucrurile trebuie negociate.
Text: Arhiva Edipresse; Foto: STOCKBYTE.