Creşterea bebeluşului: câteva repere

Bebeluşul tău este unic şi diferit de toţi ceilalţi copii, atât prin înfăţişare, cât şi ca personalitate, dar, dacă priveşti 'imaginea de ansamblu', poţi observa că are foarte multe caracteristici în comun cu majoritatea celorlalţi copii. De exemplu, toţi copiii sănătoşi au greutăţi şi lungimi comparabile la naştere, plâng când le e foame şi provoacă o reacţie afectuoasă din partea părinţilor; ei se aseamănă mult şi în privinţa maturităţii fizice, mentale şi emoţionale.

În primele zile după naştere, bebeluşul tău va pierde în greutate. Motivul este simplu: el elimină mai mult (prin urină şi prin scaune) decât consumă (lapte), dar în curând totul se schimbă.

În primele trei, patru luni de viaţă, bebeluşul va creşte foarte repede. După aceea, rata de creştere încetineşte puţin până la vârsta de un an, apoi şi mai mult între 12 şi 24 de luni.

După vârsta de doi ani, rata de creştere rămâne relativ constantă până la pubertate, când se accelerează considerabil.

Deşi reperele de creştere sunt adesea corecte, există mulţi copii sănătoşi care nu cresc întocmai conform tiparului obişnuit. Cu alte cuvinte, deşi reperele sunt corecte, ele ar putea să nu se aplice în mod special fiului saui fiicei tale. Mulţi factori determină ritmul de creştere al unui copil.

 

3 repere despre creşterea bebeluşului

1. Un copil îşi dublează greutatea de la naştere până la 5 luni şi şi-o triplează până la 12 luni. (Copiii cu o greutate mai mică la naştere o dublează şi triplează mai repede; cei cu o greutate mai mare, mai lent.)

2. La 24 de luni, un copil ajunge la jumătatea înălţimii pe care o va avea la maturitate. (Pentru o mai mare precizie, copilul trebuie măsurat stând în picioare – nemişcat. Băieţii vor fi de obicei cu circa 5 cm mai înalţi – iar fetele cu circa 5 cm mai scunde – decât dublul înălţimii de la doi ani.)

3. Jumătate din creşterea circumferinţei capului unui copil are loc în primul an de viaţă; restul durează ani de zile.

 

Circumferinţa capului bebeluşului

Măsurarea regulată a circumferinţei capului bebeluşului este o modalitate de a urmări creşterea creierului. Există valori normale )mai exact, un interval de valori normale) pentru creşterea capului. Medicul va urmări creşterea capului şi dezvoltarea diferitelor abilităţi pentru a se asigura că beebluşul este normal din punct de vedere neurologic.
Dacă creşterea capului nu este normală – este mai mică decât ar fi de aşteptat sau nu urmează constant o curbă percentilă –, aceasta poate arăta că nici creierul nu este normal.
Invers, dacă circumferinţa capului creşte prea repede, s-ar putea să existe prea mult lichid în cutia craniană (hidrocefalie) sau alte probleme.

 

Foto: shutterstock.com

Mai multe articole