Noi spunem că face mofturi la masă, dar micuțul tău are întotdeauna un motiv pentru care refuză să mănânce. Uite care ar putea fi cauzele și ce strategii funcționează mai bine atunci când cel mic refuză să mănânce.
Chiar dacă pe vremea când îl alăptai, micuțul tău era de neoprit la ora de masă, acum face mofturi la orice i-ai da. Ce s-a întâmplat? Faci tu ceva greșit?
Nu, nu te impactienta și nici nu te învinovăți prea tare. Copiii trec prin astfel de perioade de pierdere a apetitului. Pe de o parte acest lucru este normal, date fiind diferențele în ritmul de creștere – după câteva luni de creștere accelerată, care se traduc și prin consumarea unei cantități mai mari de hrană, copilul trece printr-o perioadă de stagnare și ca atare, nevoile lui nutriționale nu mai sunt atât de mari.
Pe de altă parte, erupția dentară îl oate necăji și chiar dacă îi este foame, refuză să mănânce temporar, fiindcă dințișorii îl supără.
Un alt motiv pentru care cel mic face mofturi la masă, în perioada din jurul primei aniversări este legat de faptul că după vârsta de 8 luni, bebelușul tău își dorește mai multă autonomie. Dacă este lăsat, el se poate servi singur din castonel, chiar dacă nu cu mare precizie. În momentul în care tu insiști să îi dai să mănânce, refuzul poate fi forma lui de protest și de a-ți atrage atenția că vrea și poate să se hrănească singur.
Mâncatul îl plictisește
Copiii care au trecut de prima aniversare mai fac mofturi la masă și pentru că pentru ei, care tocmai au descoperit mersul, a sta la masă, pironit într-un scaun, este de-a dreptul plictisitor. Sunt atâtea lucruri frumoase de văzut și de făcut, de ce să ne pierdem timpul mâncând. Paradoxul face însă că tocmai în această perioadă copilul tău are nevoie de mai mulți nutrienți și mai multă energie, care să-l susțină în efortul lui de a merge. Încurcat între dorința de a explora și nevoia de a mânca, cel mic poate trece prin episoade de plâns la masă și poate refuza să mănânce, pentru că nu are sistemul de luare a deciziilor la fel de bine pus la punct ca al unui adult și nu poate soluționa această ‘dilemă’.
Fii răbdătoare, lasă-l să exploreze încă un pic și oferă-i abia apoi castronașul cu mâncare. Nu face greșeala de a umbla după cel mic prin casă, sau prin parc, doar-doar o mânca. Juniorul tău trebuie să știe că are un program pe care tu îl faci!