Dezastrul din casa cu copil mic

Cine are copil de aceasta varsta stie exact despre ce este vorba – „dezastrul din casa este de neevitat. Ne resemnam sau dirijam strategic acest mod de cunoastere?

Fie ca privesc fascinati cum curge din punga tot zaharul, cum fuge hartia igienica atunci cand o tin de margine si ii dau drumul pe podea, fie ca sunt uluiti de urmele lasate pe pereti de cate un creion colorat sau carioca, de cum face plici mancarea pe podea cand scutura lingurita plina, sau cum oalele scot sunete infernale atunci cand sunt golite dulapurile de bucatarie, in care eventual se baga dumnealor – toate acestea si multe altele sunt prilejuri de cunoastere si distractie pentru copiii mici, si de enervare si disperare pentru adulti.

Ar trebui sa ii lasam sa faca ce vor si sa curatam smeriti precum Cenusareasa, dupa ei, sau sa le interzicem si sa ii plantam in fata televizorului ca sa nu mai faca mizerie? Evident ca nici una, nici alta.

La aceasta varsta, copilul trebuie sa isi dezvolte inteligenta si abilitatile, in special cele motorii. Asadar, toate experimentele de „murdarire trebuie facute controlat, sub stricta supraveghere a adultului, explicand copilului ce se intampla, dirijand joaca lui cu obiectele din casa.

Desigur, stabilind restrictii – nu permitem accesul la telefoanele mobile, la telecomenzi, la aparatura electronica sau de uz casnic (masina de spalat, aragaz etc.), explicand si demonstrand practic celui mic la ce folosesc ele si spunandu-i ce se intampla daca se strica (nu mai putem face mancarea lui preferata, nu mai spalam hainutele si nu mai avem cu ce ne imbraca pentru a iesi afara etc.), dar si faptul ca sunt obiecte la care copiii nu au voie.

In felul acesta, preintampinam si accidente grave care pot avea loc, dar si deteriorarea obiectelor. Vom lasa la indemana copilului numai acele obiecte care nu sunt periculoase sau nu il pot vatama (in cazul in care se sparg sau rup). Si, nu uitati – il vom invata sa se joace, nu vom astepta sa stie singur cum sa foloseasca jucariile. Ne vom juca impreuna cu el, aratandu-i „cum se face, altfel – se va juca numai cu obiectele pe care le manipuleaza oamenii mari. Cel mai important – dupa joaca urmeaza curatarea si punerea in ordine a lucrurilor folosite.

Copilul nu si-a propus sa strice dispozitia parintilor facand mizerie, ci pur si simplu invata – despre „comportamentul obiectelor din jur, despre limite etc.

Murdaria este buna, spunea o reclama…

Cred ca cei mici erau extrem de  bucurosi cand acea reclama rula sub ochii parintilor. Daca murdarirea nu are alt scop decat desfasurarea frustrarii, furiei copilului si nu ceva constructiv, moderat si modelat in prezenta adultului (a modela in noroi, plastilina, a experimenta texturile diferitelor materiale: faina, orez, zahar, malai, nisip, pamant, fasole uscata etc., a picta cu manutele, a face diferite jocuri cu rola de hartie igienica sau alte materiale din casa), inseamna ca deja am permis sa se depaseasca limita acceptabila. Si, urgent, trebuie sa impunem limite. Pana nu este prea tarziu.

Nu confundati libertatea copilului de a experimenta cu a-l lasa sa faca tot ce vrea – copilul va intelege ca ii este permis orice.

Text: Cristiana Haica; Foto: HEPTA.
 

Mai multe articole