Eşti pregătită să devii mamă?

Se vorbeşte foarte mult despre importanţa pregătirii mamei pe parcursul sarcinii pentru momentul când va aduce pe lume bebeluşul. Cu toate acestea, pregătirea ta în vederea venirii pe lume a unui copil este bine să fie mai timpurie.

Este important să te gândeşti din timp la felul în care venirea pe lume a nou-născutului va afecta viaţa familiei tale. Pregătirea financiară este un factor foarte important în primirea adecvată a noului membru al familiei. Gândeşte-te dacă şi pentru cât timp vei renunţa la serviciu. În ce fel va afecta această întrerupere bugetul familiei?

Fă o evaluare aproximativă a nevoilor şi cheltuielilor necesare îngrijirii copilului. Ia în calcul şi costurile de babysitting sau creşa dacă eşti nevoită să te întorci curând după naşterea copilului la serviciu.

Organizarea spaţiului este o altă problemă de care trebuie să ţii seama înainte de a plănui aducerea pe lume a unui copil. Copilul are nevoie, ca şi tine, de spaţiu personal şi asta de foarte devreme. Să te gândeşti şi la locul său de joacă, de acesta depinde dezvoltarea inteligenţei şi gândirii copilului tău.

O altă problemă la care trebuie să reflectezi este timpul. Ai nevoie să petreci timp cu el pentru a te juca, a comunica, a desfăşura mici activităţi. Timpul alocat problemelor gospodăreşti poate creşte simţitor. Eşti gata să te joci? Activitatea de bază a copilului de la naştere până la şase ani este jocul. Disponibilitatea ta este foarte importantă, pentru că în timpul jocului copilul tău învaţă, creşte şi se dezvoltă. Bucuria ta de a te juca îi va dezvolta bucuria de a învăţa, de a face lucruri, de a construi, de a comunica.

O problemă fundamentală pe care trebuie să o iei în considerare este atmosfera din cuplu sau din familie. Dacă ai o relaţie stabilă şi armonioasă cu partenerul tău eşti cu adevărat pregătită. Dacă lucrurile nu stau chiar aşa, atunci nu te lăsa convinsă de cei care spun că apariţia unui copil rezolvă problemele de cuplu. Este exact invers, apariţia unui copil le accentuează. Creşterea responsabilităţilor, reducerea bugetului, micşorarea timpului liber , toate acestea pot agrava divergenţe deja existente.

Decizia de a avea un copil este bine să fie luată în cuplu. Cazul ideal este ca ambii parteneri să-l dorească. Dar la această decizie trebuie să reflectezi şi din perspectiva ta personală, nu numai a cuplului. Copilul este o responsabilitate de cuplu, dar accentul responsabilităţii cade asupra ta şi este bine să fii conştientă de asta.

Nu te lăsa influenţata de părinţi sau de socrii. Decizia este a ta şi a partenerului tău. Chiar dacă familia ta sau a partenerului îţi promit sprijin pe toate planurile, toate problemele şi toate responsabilităţile îţi revin ţie şi partenerului tău.

 

Cititoarele mărturisesc
Beatrice M., 31 ani, sociolog şi proaspătă mămică a unui băieţel de şase luni: „Atât eu, cât şi soţul meu, ne-am dorit copii dintotdeauna. Suntem căsătoriţi de zece ani, dar am amânat momentul pentru că simţeam că minunea care se va naşte va merita toate eforturile şi doream să-i oferim tot ce se poate. Am făcut, mai întâi, ca viaţa mea profesională să fie stabilă, iar acum sunt pregătită să acord timp şi atenţie copilului meu.

Angela I., 32 ani, psiholog, mămica unei fetiţe de un an: „Suntem căsătoriţi de zece ani, dar dorinţa de a avea un copil a apărut cu patru-cinci ani în urmă. Vorbind cu soţul meu, am ajuns la concluzia că amândoi ne doream mai întâi un adevărat cuib pentru puiul nostru. Vroiam să avem stabilitate materială, implicit profesională, şi de asemenea siguranţă emoţională. Am simţit că sunt pregătită să am un copil când am ştiut că relaţia dintre mine şi soţul meu funcţionează, că putem oferi micuţului un mediu armonios. Pentru mine, vârsta de 30 ani a fost un moment decisiv, cel în care am făcut bilanţul şi am văzut ce îmi doresc cu adevărat şi dorinţa mea era o familie. În doi ani am reuşit să împlinim toate acestea.

Miruna N., 28 ani, jurist, viitoare mămică: „Suntem căsătoriţi de un an şi ne dorim amândoi copii. Ne propusesem să ne mutăm din garsoniera în care locuim cu chirie înainte de a avea copii, dar „minunea s-a întâmplat şi am rămas însărcinată. Chiar dacă nu a fost cum am plănuit, eu mă simt motivată să fac aceste pregătiri cât mai repede pentru a primi copilul în casa mea.

 

Foto: shutterstock.com

Mai multe articole