Învaţă să transformi stresul în ceva pozitiv!

Stresul este învinuit pentru multe probleme, dar să fie acesta singurul lui rol? Există multe studii, cărţi şi articole care ne învaţă cum să-l combatem, dar am putea oare să-l folosim în propriul nostru avantaj? Merită încercat!

Munca te solicită din ce în ce mai mult, lista de cumparaturi devine, zilnic, tot mai lungă, copiii au ceva probleme la şcoală, iar ai uitat de ziua de naştere a mamei şi ai, cel puţin o dată pe saptamână, senzaţia că lumea urmează să se prăbuşească odată cu tine?

Dacă te regăseşti în această descriere, e clar vorba de stres şi nu cred să existe vreo femeie care să nu-l fi simţit pe propria piele.

Stresul e reacţia de apărare a organismului la un pericol, care poate să fie obiectiv sau subiectiv, ca de exemplu când traversezi strada şi eşti în pericol de a fi lovită de o maşină ce vine în viteză.

„Reacţia organismului nostru este identică şi la situaţii care în mod obiectiv nu sunt periculoase, ci doar le evaluam noi ca fiind periculoase, de exemplu: vorbitul în public, un interviu pentru un loc de muncă sau prima întâlnire cu o persoană care ne place.

În situaţii ca acestea, reacţia fiziologică nu ne mai ajută să ne aparam, ci ne afectează performanţa, explică psihologul Adelina Mureşan.

Ce îţi transmite propriul corp?

Stresul stimulează corpul să producă hormoni, cum ar fi adrenalina şi cortizolul, care ajută organismul să facă faţă sentimentelor la care este supus.

Acest răspuns combativ al organismului te poate ajuta dacă faci sport de performanţă, dacă alergi dupa autobuz sau dacă ai de-a face cu o situaţie-limită, dar în viaţa noastră de zi cu zi nu ne confruntăm mereu cu situaţii-limită care să necesite un răspuns pur fizic, de unde rezultă acea senzaţie de prăbuşire atât de familiară în perioadele deosebit de tensionate sau încărcate.

De exemplu, să zicem că ai o discuţie în contradictoriu cu un coleg. După ce posibila ameninţare dispare, nivelul hormonal descreşte şi el, iar bătăile inimii şi tensiunea arterială se vor întoarce la nivelul lor normal.

Este deosebit de important că aceste perioade stresante să fie de scurtă durată, episodice, în caz contrar, dacă se întâmplă în mod frecvent şi se extind mai mult decât ar trebui, ar putea deveni ceea ce numim stres cronic.

Dacă organismul tău se află constant în această stare de stres cronic, atunci cu siguranţă în timp vei ajunge sa te îmbolnaveşti, atrage atenţia psihologul.

„Stresul devine nociv atunci când e o stare prezentă tot mai mult în viaţa noastra. Stresul cronic poate să contribuie la apariţia unor probleme de sănătate psihică şi fizică cum sunt depresia, anxietatea, probleme de somn, probleme cardiace, scăderea activităţii sistemului imunitar, obezitate sau chiar cancer.

Stresul poate afecta pe oricine şi poate fi cauzat de munca excesivă, problemele de familie sau cele din relaţia de cuplu, schimbarea locuinţei, moartea unei persoane apropiate, presiunile financiare, grija excesivă pentru vreun membru al familiei care are la rându-I probleme, examene şi aşa mai departe, însă cauzele stresului nu sunt întotdeauna doar negative.

Un nou partener de viaţă, un loc de muncă nou sau plănuirea vacanţei pot fi şi ele cauze ale declanşării stresului.

Fiecare dintre noi gestionează în mod diferit situaţiile stresante. Un eveniment care te motivează pe tine poate deveni o situaţie stresantă pentru colega ta, de exemplu.

Simptomele stresului sunt de asemenea destul de diferite, dar în general ar putea include iritabilitate, dureri de cap, insomnii, letargie, imposibilitatea de a te relaxa, libido scăzut sau chiar depresie.

Trebuie să recunoşti că astfel de manifestari nu sunt deloc plăcute nici pentru cel care le trăieşte, dar nici pentru cei aflaţi în preajmă. Primul pas în gestionarea stresului ar fi să identifici cauza.

Dacă rămâi pur şi simplu pasivă, gândindu-te că nu ai ce să faci sau cum să controlezi situaţia-limită în care eşti pusă, atunci nivelul stresului nu va face altceva decât să crească.

Simplul act de a prelua controlul asupra situaţiei este crucial în încercarea de a găsi o soluţie. Nu te mai gândi la situaţiile pe care nu le poţi controla în mod direct.

Adu-ţi aminte de povestea drobului de sare şi o să te recunoşti făcându-ţi griji că el ar putea cădea oricând…

Este în regula să-ţi cunoşti şi să-ţi accepţi limitările şi pur şi simplu să nu te mai stresezi în legatură cu situaţiile, întâmplarile, riscurile, problemele pe care nu le poţi controla ori rezolva în mod direct.

Şi, nu în ultimul rând, evită să fii perfecţionistă. A te descurca într-o anume situaţie greşind este firesc şi omenesc. Nu lua greşelile pe care le faci drept eşecuri. A fi perfecţionist tot timpul e cu siguranţă o sursă generatoare de nemulţumire şi inevitabil, stres. Puţină relaxare şi îngaduinţă faţă de tine şi ceilalţi vor reduce din stres.

 

Foloseşte stresul în avantajul tău

Dacă tot deţii resurse considerabile de stres, ce-ar fi să îl „reciclezi şi să îl faci să lucreze în favoarea ta? Sună bizar, dar îl poţi transforma în aliat.

În timp ce unele situaţii tensionate din viaţa ta care îţi pot provoca stres nu pot fi controlate, există unele care pot fi schimbate în beneficiul tău sau cel puţin îmbunatăţite.

Cel mai uşor ar fi să încerci sa-ţi verifici şi să-ţi controlezi anumite reacţii în diverse situaţii-limită. Un alt pas către ameliorarea stresului şi găsirea de soluţii ar fi discuţia libera şi deschisă cu o prietenă de încredere care ţi-ar putea oferi alte perspective ale situaţiei în care tu te afli.

Citeşte mai multe aici
Mai multe articole