Și părinții, dar și bunicii au același scop – vor tot binele din lume pentru noul membru al familiei. Dar cum de cele mai multe ori, perspectivele lor sunt diferite, atunci când cele două generații locuiesc împreună, familia devine, aproape inevitabil, teatru de război. Ce probleme apar când locuim cu bunicii și cum le putem evita.
Prima alegere a unei viitoare mame atunci când în cuplu se discută ‘cine să ne ajute cu bebelușul‘ este propria ei mamă. Chiar dacă nu s-au înțeles prea bine, chiar dacă au probleme nerezolvate, alegerea vine firesc. Dacă mama fetei nu este disponibilă, a doua variantă devine mama-soacră.
E doar o situație temporară – se amăgesc ambele tabere. Dar bebelușul vine pe lume, ba trece și de prima aniversare, și pare că bunica sau bunicii vor fi trecuți permanent la întreținere. Între timp, mai apare eventual și un alt doilea copil, și, cum nici pe acesta părinții nu au cu cine să îl lase, bunicii sunt numiți din oficiu permanent în funcția de bone. Iar dacă bebelușul a apărut când cele două familii locuiau deja împreună, este cu atât mai greu de crezut că lucrurile se vor schimba.
Ce probleme apar
Noi ne plângem că bunicii încalcă indicațiile precise pe care le lăsăm cu privire la alimentația și educația copilului, că le strecoară dulciuri pe ascuns când nici măcar nu le-au dat toți dinții, sau că spun da când noi spune nu(citește și Bunica mi-a dat voie). Dar și bunicii ar avea propriile plângeri de făcut.
Nici pentru ei nu e ușor. După o viață întreagă în care au muncit, să ne crească, să ne asigure o educație, nici n-au avut bine timp de ei, să-și facă măcar o parte din pofte, că sunt luați de noi și se trezesc în postura de a o lua de la capăt și de a face față unei responsabilități încă și mai mari. Căci a avea grijă de copilul copilului tău e o presiune pe care nu ai simțit-o când erai părinte. Deși se bucură că sunt solicitați, bunicii se simt de multe ori exploatați.
Pentru cuplu
Deși avantajele de a avea părinții în aceeași casă sunt considerabile, nici dezavantajele situației nu sunt de neglijat. Intimitatea este din ce în ce mai rară sau dispare cu totul din cuplu, frustrările se acumulează, iar de aici e doar un pas până la izbucnirea conflictului. Uneori, tensiunile sunt atât de mari încât duc la destrămarea relației de cuplu și, ironic, chiar a familiei pentru care a fost solicitat ajutorul bunicilor.
Pentru copii
Nici copiii nu trebuie uitați în acest triunghi familial: ce te faci dacă bebelușul sau juniorul nu-i place pe bunici cu niciun chip? Uneori, poate un parfum mai greu e cauza, alteori, un bunic prea vorbăreț sau prea morocănos. Iar câteodată, micul îngeraș se transformă într-un drăcușor obraznic atunci când crește, iar părinții lui nu-l pun la punct, spre disperarea bunicilor.
Ce poți face
- Ca în orice altă ‘boală’ este mai bine să previi decât să tratezi.
- Gândește-te bine și fii onest – va fi o situație temporară sau există riscul de permanență? Și dacă da, ești sigur că poți gestiona conflictele și că tu și partenerul veți fi în aceeași echipă?
- Tocmai pentru că sunt bunici și nu niște străini plătiți, nu este în regulă să-i tratezi ca pe niște angajați (și pe salariați îi respecți sau ar trebui să o faci). Bunicii sunt persoane, nu roboți, au propriile lor idei, pe care este greu de crezut că le vei schimba tu.
- Chiar dacă sunteți nervoși, nu aruncați cu acuzații – ‘bine că le știe mă-ta pe toate‘ nu este o frază care aduce pacea…
- Dacă totuși ai stat cu bunicii o vreme, iar tensiunile au devenit prea mari, este mai bine să reglați situația, chiar cu niște costuri financiare mai mari, decât ca tensiunile să vă coste familia!
foto Shutterstock