Mamicile si cariera

Este pentru cele care, in goana de a-si construi o cariera, lasa undeva, in urma, viata personala, cu toate implinirile pe care le poate aduce ea.

Pentru acelea dintre voi am vorbit cu trei mamici care au reusit sa imbine intr-un mod frumos atat cariera, cat si cel de-al doilea „job’ permanent, acela de mamica.

Cum au reusit, cat le-a fost de greu sau de frumos si ce puteti invata din experienta lor de viata, veti descoperi in randurile urmatoare.Va las sa cititi in speranta ca veti gasi echilibrul.

Mama cu „contract de exclusivitate timp de un an
Simona Calancea-Dumitrascu este jurnalist. Fetita ei, Tania, are sase ani. Simona a ales sa renunte la serviciu chiar dupa prima luna de sarcina.

„Lucram la vremea respectiva pana la unu – doua noaptea, inconjurata de barbati, toti fumatori, si am considerat ca bebelusul meu e mai important decat un proiect. Mi-a fost destul de greu sa stau acasa – am muncit de la 16 ani si nu am avut niciodata o pauza mai mare de doua – trei saptamani’.

Simona a stat acasa cu Tania pana cand fetita a implinit un an. „Am trecut si prin perioade de care nu imi amintesc cu placere. Imi lipseau si provocarile profesionale: eram dintr-o data «doar» mama.’ Acum, Tania merge la gradinita si, dupa-amiaza are grija de ea doamna Dorina, care este deja un membru al familiei.

Si totusi, cum reuseste sa impace ambele „joburi’, care sunt extrem de solicitante? „Marturisesc, sunt multe momente in care ma gandesc ca Tania ar fi avut motive sa ma «concedieze». Si nu as vrea sa par patetica, dar, credeti-ma, nimic nu ma rascoleste mai tare decat intrebarea «Cand vii acasa, mami?»’. Asadar, mamicilor, trebuie sa gasiti un echilibru intre cariera si familie.

Traiasca planificarea!
La serviciu, Mihaela Munteanu este Custom Publisher. Acasa, este cea mai frumoasa mamica a celui mai sensibil baiat: Bogdanel, care implineste sapte ani la vara. Miki este o persoana foarte constiincioasa si teribil de dedicata muncii ei.

Asa incat a reusit sa „planifice’ sarcina, ba chiar si nasterea, astfel incat sa nu-i dea peste cap cariera. „Am incercat sa imi rezolv lucrurile astfel incat sa mai stau acasa doua saptamani inainte de a naste si am reusit! Am muncit mult toata perioada sarcinii, am carat pungi pana in luna a sasea…’.

A stat acasa cu bebele patru luni, timp in care a si lucrat. Considera ca aceea a fost cea mai proasta decizie si, daca ar mai fi din nou mamica, n-ar mai proceda la fel. „Nu am stiut exact cat este de obositor si am crezut ca voi face fata usor. In timp ce Bogdan dormea, eu lucram’, marturiseste Mihaela.

Mamei, cu dragoste
„Cine m-a sprijinit cel mai mult? Am avut mare noroc pentru ca mama mea a fost cu mine din prima clipa. Si in ziua de astazi tot ea ma ajuta, il ia de la gradinita, sta cu el la meditatii si ii face de mancare. Asa ca, sincer, din punctul acesta de vedere ambele «joburi» merg foarte bine impreuna.

„M-am intors repede la munca pentru ca semnalele erau clare: nu vin in patru – cinci luni… nu mai am unde sa vin.’

„Of, cand vine vorba de dat sfaturi… nu e simplu deloc. Nu e greu sa le impaci pe amandoua cand te ajuta mama din toata inima. E greu insa cand depinzi de o bona, un om strain, care iti este un angajat pana la urma.

Daca as fi fost pusa in aceasta situatie, ce stiu sigur este ca as fi pus in casa un sistem de supraveghere… Mai am un sfat legat de alegerea medicului pediatru, care nu e deloc usoara. Cauta-l bine si cand l-ai gasit mergi pe mana lui si numai a lui. Altfel, vei fi panicata, nu-ti vei gasi niciodata linistea si nu vei stii a cui parere sa o urmezi’.