Înainte de naştere, în intestinele bebeluşului există fecale sub formă de meconiu. O mare parte din el este eliminat în primele două, trei zile după naştere. Meconiul are o culoarea verde-închis spre negru, este gros şi vâscos.
După ce tot meconiul a fost excretat, scaunul bebeluşului devine galben, verde sau maro, moale şi păstos.
În cazul în care alăptezi, scaunul bebeluşului va fi foarte apos, mai des, şi va conţine mici fragmente solide. Un nou-născut are de obicei şase, opt sau chiar zece scaune pe zi.
Culoarea scaunului bebeluşului
Laptele praf este alb, iar laptele matern este de obicei alb-cenuşiu, dar scaunele au rareori aceste culori. Ce anume îi determină culoarea?
Din stomac, laptele ajunge în intestinul subţire, unde se amestecă cu bila secretată de ficat. Bila este verde şi conţinutul intestinal capătă această culoarea. Bacteriile care trăiesc în intestinul bebeluşului, mai ales în colon (intestin gros), sunt capabile să metabolizeze componentele bilei. În primele etape ale descompunerii bilei se produc molecule de culoarea galbenă. În continuare, procesul de digestie realizat de bacterii poate genera produşi maronii. Totuşi, cu cât intestinul împinge mai repede conţinutul de-a lungul tubului digestiv, cu atât bacteriile vor avea mai puţin timp să metabolizeze lichidul verde, astfel încât acesta să capete alte culori.
Mai târziu, când vei introduce alimente solide în alimentaţia copilului, culoarea fiecărui aliment şi cea a produşilor în care este descompus pot influenţa de asemenea culoarea scaunului. Prin urmare, bebeluşul produce scaune verzi când tranzitul intestinal este rapid şi componentele bilei sunt descompuse foarte puţin. Dacă tranzitul este puţin mai lent şi bacteriile descompun mai bine bila, scaunule ste galben, iar dacă tranzitul este şi mai lent şi bacteriile metabolizează aproape complet bila, scaunul este maro.
Foto: shutterstock.com