Naşterea prematură – cum să o eviţi

Nașterea prematură survine pe parcursul săptămânilor 26-36 de sarcină. Prematurul este nou-născutul viu care la naștere are de obicei, o greutate de cel mult 2.500 g.

Principalele cauze pentru nașterea prematură

  • stres, emotii puternice, conflicte familiale sau profesionale, surmenaj, stare psihica defavorabila maternitatii (copil nedorit de catre mama), panica, teama
  • traumatisme fizice (trepidatii, ridicare de greutati, cazaturi, lovituri)
  • inaltime mica a mamei (sub 1,50 m) si o greutate sub 45 kg inainte de nastere
  • existenta unor boli ca: disgravidie, anemie, cardiopatie, hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, diabet zaharat, ciroza hepatica, tumori uterine, infectii acute (hepatita virala acuta, scarlatina)
  • moartea fatului in uter, malformatii ale fatului, anomalii ale placentei
  • gemeni (sarcina gemelara), prezentatie (plasare) transversala a fatului
  • consum de alcool, droguri, intoxicatii profesionale (cu plumb, mercur, benzen), fumat
  • alimentatie insuficienta, saraca in vitamine si proteine
  • avorturi spontane repetate, nasteri premature anterioare
  • varsta inaintata a mamei (peste 35 de ani).

Pentru a evita o nastere prematura, trebuie sa mergi periodic pentru consultatie la medicul care iti urmareste sarcina.

In momentul in care simti contractii uterine, ai scurgeri vaginale si senzatia de apasare, de presiune asupra perineului, mergi de urgenta la un consult medical, chiar la camera de garda a unui spital, deoarece aceste semne pot anunta o nastere prematura.

Grade de prematuritate

Prematuritatea se poate clasifica astfel, in functie de greutatea copilului la nastere:
– gradul I – greutatea se incadreaza intre 2.000 si 2.500 g
– gradul II – 1.500 g -2.000 g
– gradul III – 1.000 g si 1.500 g
– gradul IV – sub 1.000 g

Copilul nascut inainte de termen are o piele rosiatica, subtire, prin care se vad vasele de sange. Fontanelele – locurile moi de pe capul copilului, acolo unde oasele craniului nu s-au unit inca – sunt mai deschise ca la nou-nascutul la termen.

Nou-nascutul are fruntea incretita, iar fata lui seamana cu aceea a unui om batran. In primele luni de viata, prematurul are probleme cu respiratia, cu digestia si cu imunitatea (nu este bine dezvoltat sistemul imunitar, care protejeaza si apara organismul uman).

De asemenea, el este anemic (depozitele de fier sunt reduse), poate suferi de hipocalcemie, hipoglicemie si are o rezistenta scazuta la frig. Primele ingrijiri dupa nastere constau in: aspirarea secretiilor nazofaringiene in conditii de perfecta igiena, prevenirea hipotermiei prin folosirea scutecelor incalzite, administrarea de oxigen. Trebuie evitata traumatizarea nou-nascutului, impunandu-se ca manevrarea lui sa fie cat mai usoara.

Imediat dupa nastere, prematurul cu greutate foarte mica este tinut in incubator pana cand medicul pediatru, specialist in neonatologie, apreciaza ca este in afara oricarui pericol (copilul poate sta in incubator cateva ore sau chiar cateva zile).

Incubatorul asigura o temperatura si o umiditate constante, il oxigeneaza suficient pe copil, ii urmareste temperatura corpului, ritmul cardiac, respiratia, tensiunea arteriala si il izoleaza de potentiale surse de infectie.

Alimentarea copilului se face in functie de caracteristicile lui fizice si sub stricta supraveghere a personalului medical, pana cand greutatea lui depaseste 2.300 g. Prematurii care au avut o greutate mare la nastere (peste 2.000 g) sunt tratati la fel ca nou-nascutii normali, adica nu sunt tinuti in incubatoare si sunt alaptati din primele ore de viata.

Mai multe articole