Nașterea prematură este una dintre temerile oricărei viitoare mame, dar și o realitate cu care se confruntă o familie de români din zece. Fie că am trecut prin asta, fie că știm pe cineva care are un copil născut înainte de termen, prematuritatea lasă semne pe termen lung și se poate dovedi o adevărată amenințare la adresa vieții și sănătății noului născut. Conștientizarea înseamnă nu doar o mai bună prevenție, ci și o gestionare eficientă a situației, astfel încât copilul prematur să aibă șansa de a supraviețui, de a crește și de a duce o viață normală.
Ce înseamnă o naștere prematură și ce cauze poate avea
Nașterea la termen are loc între 37 și 41 de săptămâni de sarcină. Bebelușii născuți înainte de 37 de săptămâni sunt considerați prematuri, dar cele mai mari riscuri survin atunci când copilul vine pe lume înainte ca sarcina să aibă 28 de săptămâni. Cauzele pot fi multiple, de multe ori fiind dificil să spunem clar ce anume a declanșat nașterea înainte de termen. Poate fi vorba de infecții, sarcină multiplă, vârstă redusă sau foarte avansată a mamei, consum excesiv de alcool, droguri sau cofeină, diverse afecțiuni sau complicații ginecologice, nașteri premature anterioare sau o perioadă prea mică între două sarcini, alimentație deficitară sau stres. În lipsa unei urmăriri firești a sarcinii, prin controale ginecologice regulate, riscul de naștere prematură poate crește semnificativ.
În România, un copil prematur se naște la fiecare 30 de minute. E o statistică îngrijorătoare, fiindcă și mortalitatea infantilă a urcat la cote alarmante în țara noastră, dublu față de alte țări din Uniunea Europeană. Acest aspect trist spune multe: nu suntem nici destul de informați, nu avem nici resursele medicale care să permită salvarea mai multor bebeluși.
Ce efecte are nașterea prematură asupra bebelușilor
Există, evident, și cazuri fericite de bebeluși prematuri care nu prezintă complicații sau scapă foarte rapid de probleme și se dezvoltă armonios. Pentru foarte mulți copii născuți prematur viața și supraviețuirea nu este atât de ușoară, aceștia confruntându-se cu probleme precum dificultăți de respirație și apnee, sângerare la nivelul creierului, acumulare de lichid în creier, dificultăți de auz sau vedere, retard mintal, paralizie, boli intestinale și intoleranță digestivă.
Pe termen lung, prematurii pot fi afectați de boli cardiovasculare sau diabet, însă cea mai delicată perioadă nu este la maturitate: odată ce micuțul a trecut de primele zile, săptămâni și luni, șansele unei vieți normale cresc și pericolul începe să se reducă. Pentru asta trebuie să ne asigurăm că grija acordată atât din partea medicilor, cât și a părinților, înlătură sau măcar minimalizează posibilitatea complicațiilor.
Cum putem preveni efectele nașterii premature și cum putem da o mână de ajutor
Poate părea ceva de domeniul imposibilului – cum schimbăm statisticile și creștem rata supraviețuirii prematurilor, ce putere putem avea asupra acestui lucru? Nu toți avem pregătire medicală sau studii în această direcție, nu avem capacitatea de a face ca lucrurile să meargă peste noapte spre mai bine.
Totuși, răspunsul e mai simplu decât realizăm: este de ajuns să conștientizăm problema, să înțelegem ce înseamnă nașterea prematură și să ne informăm cu privire la cauze, efecte și metode de prevenție și tratare a complicațiilor. Fiind mai informați, vom putea să realizăm cât de important e controlul periodic în perioada sarcinii, vom povesti și femeilor care poate nu au acces la informație cât de mult contează să monitorizeze dezvoltarea bebelușilor și vom cere mai mult de la noi și de la sistemul medical. Vom înțelege că e normal să ne implicăm atunci când organizațiile non profit duc campanii de informare și dotare a spitalelor cu aparatură modernă, care să permită mai multor copii prematuri să aibă șansa de a supraviețui și de a se dezvolta.
Creșterea șanselor de supraviețuire a bebelușilor născuți prematur depinde de factori care pot fi la îndemână și care ar trebui să nu lipsească în anul 2018, când tehnologia a atins cote la care nici nu visam acum 50 de ani. Vorbim aici de aparatură modernă, de incubatoare și aparate speciale de ventilație, de săli fără microbi, în care să nu existe riscul infecțiilor. Aparatele nu sunt, din păcate, suficiente sau destul de noi și performante, ceea ce înseamnă că implicarea financiară pentru dotarea spitalelor este un factor esențial. De asemenea, informarea părinților e extrem de importantă: dincolo de ceea ce pot face medicii, e vital ca viitoarea mamă să aibă grijă ca în perioada sarcinii să meargă la controale, să se odihnească și să nu se expună la stres sau factori toxici.
Ambii părinți trebuie să țină cont de imunizarea corectă – uneori doctorii pot prescrie tratamente care să scadă riscurile nașterii premature – dar și de propria stare de sănătate. Odată copilul născut prematur, eforturile medicilor trebuie completate de grija părinților față de hrănirea pe schema corectă, astfel încât acesta să se dezvolte corespunzător, controalele periodice, eventualul tratament și eventuala terapie de care poate avea nevoie copilul în primele luni sau chiar în primii ani de viață.
Poate e timpul să răsturnăm statisticile, să demonstrăm că știm și putem să luptăm pentru noi și copiii noștri, pentru o țară mai sănătoasă și mai echilibrată. Unii dintre noi nu au resursele financiare necesare, dar pot propaga informația, alții pot face donații, iar companiile mari pot ajuta cu bani sau produse organizațiile non profit, clinicile sau chiar familiile copiilor cu probleme. Altex România își dorește să ajute părinții cu tot ce este necesar îngrijirii celor mici, motiv pentru care a dezvoltat recent gama de articole destinate bebelușilor, scutece, produse de îngrijire, scaune auto și multe altele disponibile online https://altex.ro/bebelusi-copii/cpl/ .