Cele dintâi luni de viaţă ale copilului sunt o adevărată piatră de încercare pentru orice proaspătă mămică.
Imediat după naştere, temerile te vor năpădi, mai ales dacă eşti mămică pentru prima oară. De aceea, îţi oferim câteva informaţii despre perioada postnatală, când se realizează cea mai importantă legătură afectivă între mamă şi copil.
Cât trebuie să stau în spital după naştere?
Durata spitalizării depinde de modul în care a decurs naşterea; astfel, în cazul unei operaţii cezariene, vei sta cinci zile în spital, iar după naşterea normală (vaginală), trei zile. Dacă nou-născutul prezintă complicaţii după naştere, el poate avea nevoie de spitalizare un timp îndelungat, pentru tratament medical.
Ce mănânc în primele zile după naştere?
Dacă naşterea a decurs normal, fără complicaţii, se recomandă ca în prima zi să se recurgă la o alimentaţie lichidă, care stimulează lactaţia (ceai, supă strecurată, compot, sirop, sucuri neacidulate de fructe – dar nu citrice). Lichidul este cel care stimulează lactaţia. De a doua zi, se trece la alimentaţia completă, în care se evită alimentele conservate, condimentele, ceapa, usturoiul, leguminoasele (fasole, mazăre, varză etc.), cafeaua, alcoolul.
Ce se întâmplă cu corpul meu în perioada de lăuzie?
Organele de reproducere revin la starea de dinainte de sarcină, proces care, în general, durează şase-opt săptămâni şi se numeşte perioda puerperală.
Colul uterin îşi revine foarte repede, închizându-se după circa 15 zile, perioadă în care el secretă un mucus care îl protejează de infecţii. Uterul se micşorează destul de repede, mai ales dacă mama alăptează. Dacă la naştere uterul cântăreşte 1.000 g, după 14 zile are numai 300 g (fenomenul de involuţie uterină).
Durerile perineale şi scurgerile vaginale (lohiile) care apar după naştere încetează după circa două săptămâni; ele sunt normale şi nu trebuie să sperie pe nimeni.
Activitatea sexuală poate fi reluată cel mai devreme la şase săptămâni după naştere, după un control ginecologic, care evaluează modul în care, din punct de vedere genital, organismul s-a recuperat după naştere. Şi în cazul naşterii normale, şi al cezarienei, ţine cont de sfatul medicului.
De asemenea, nu uita să întrebi ce mijloace contraceptive poţi folosi. Alăptarea copilului nu te protejează 100% de o nouă sarcină.
Pentru ca eficienţa contraceptivă a alăptării să fie maximă, trebuie îndeplinite anumite condiţii:
- Copilul să fie hrănit exclusiv la sân, la interval de patru ore ziua şi maximum şase ore noaptea. Copilul nu trebuie să primească suplimentar nimic (nici măcar ceai sau apă). Nu uita însă că alimentarea sugarului exclusiv de la sân, după împlinirea vârstei de şase luni, nu previne o nouă sarcină.
- Mamei să nu-i fi revenit încă menstruaţia.
În aceste condiţii, eficienţa metodei este de 0,5 sarcini la 100 femei în primele şase luni după naştere (1 la 200). Dacă una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, femeia trebuie să folosească o metodă contraceptivă care să nu influenţeze negativ alăptatul.
Este foarte bine, chiar preferabil, ca alăptatul să continue şi după diversificarea alimentaţiei, sugarul fiind mai întâi pus la sân, apoi dându-i-se alte alimente. Este de reţinut că nu se recomandă un interval mai mic de doi ani între sarcini, pentru ca organismul mamei să se refacă integral.
Cum este pielea nou-născutului?
Imediat după naştere, pielea copilului este mai uscată şi se descuamează uşor, din cauza faptului că a stat nouă luni de zile în mediu umed. În primele zile de viaţă, apare eritemul alergic, reacţie fiziologică la contactul cu mediul ambiant. Aceste probleme dispar în scurt timp şi nu trebuie să te îngrijoreze.
E bine ca tatăl să se implice în îngrijirea nou-născutului?
Chiar dacă se vorbeşte mai puţin despre acest lucru, responsabilităţile părinteşti se împart între parteneri. Deşi legătura dintre mamă şi copil este extrem de puternică, aceasta nu înseamnă că tatăl va rămâne în umbră până când fiul va fi destul de mare ca să meargă la meci.
Pe de altă parte, proaspăta mămică nu trebuie să-şi îndepărteze soţul pe motiv că îngrijirea copilului îi revine exclusiv ei şi că, oricum, bărbaţii nu se pricep la asta. Pentru ca legătura afectivă dintre tată şi copil să se stabilească de timpuriu, e bine ca tatăl să participe la schimbarea scutecelor, la pregătirea mesei şi la baia bebeluşului, să-l scoată la plimbare, să-l ţină în braţe şi să-i vorbească.
În acest mod, mama va putea să se odihnească şi să-şi refacă forţele. În Norvegia, de exemplu, imediat după naşterea copilului, taţii sunt instruiţi în maternităţi cum să-l îmbăieze şi cum să-i pregătească masa.
Vaccinarea copilului mic
Vaccinarea (imunizarea) nou-născutului protejează împotriva mai multor boli care pot duce la întârzieri de creştere, infirmitate sau chiar moarte.
Vaccinările din primul an de viaţă sunt obligatorii:
- imediat după naştere – imunizare pentru tuberculoză şi hepatita B;
- la două şi, respectiv, şase luni de la nastere – vaccin contra hepatitei B;
- la două, patru şi şase luni – se administrează un vaccin DTP (trivaccin împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive) şi un vaccin contra poliomielitei;
- după nouă luni – imunizare pentru rujeolă, rubeolă, meningită;
- la 12 luni – vaccin DTP şi vaccin contra poliomielitei.
Alimentaţia naturală – prima vaccinare a sugarului
Sugarii hrăniţi cu laptele mamei se îmbolnăvesc mai rar decât cei hrăniţi cu biberonul. În primele luni de viaţă, laptele matern este cel mai bun aliment pentru copil, deoarece conţine principii nutritive necesare unei dezvoltări normale a sugarului. Chiar dacă alimentaţia copilului se diversifică, nu trebuie să se renunţe la laptele mamei, până la vârsta de şase-nouă luni.
Laptele matern este uşor de digerat şi asigură cantităţile necesare de glucide, proteine, grăsimi, vitamine etc. De asemenea, conţine anticorpi, care protejează copilul împotriva alergiilor şi a infecţiilor gastrointestinale, ale urechii, ale pielii.
Pentru mamă, alăptatul are următoarele avantaje: diminuează şansele de instalare a unei noi sarcini, uterul revine mai uşor la forma iniţială, kilogramele acumulate în timpul sarcinii se pierd mai uşor, iar legătura afectivă dintre mamă şi copil devine mai puternică.
Foto: shutterstock.com