Rasul este contagios

Lucruri lipsite, poate de importanta pentru cei mari… declanseaza la cei mici cascade de ras.

 Parca o si vad in fata ochilor… Imi amintesc de una dintre vizitele nepoatei mele preferate, Teodora, un inger blond de un an si jumatate la vremea aceea, care, foarte serioasa, a intrat in casa si se juca linistita, curioasa si sobra cu jucariile fiului meu.

Ma intrebam: „Dar copilul asta nu zambeste? Cand, dintr-o data, chemandu-mi baiatul din camera unde ei se jucau, el s-a intors cu o pirueta rapida spre mine. In acel moment, Teo a izbucnit intr-o cascada de ras, in care parca i se zguduia fiecare particica a corpului.

Acel gest a fost pentru ea de un amuzament extraordinar. Bineinteles ca noi am apasat dupa aceea abuziv „butonul de amuzament, punandu-l pe bietul meu baietel sa faca zeci de piruete pentru a-i declansa fetitei cascadele de ras.

Nu de alta, dar si noi radeam cu lacrimi de rasul ei. Vazand cat de apreciata este reprezentatia ei de ras, mica printesa a cautat orice mijloc de a ne face sa radem, razand si ea cu pofta.

De ce rad copiii mici?

Degeaba. Orice gest (aplecarea capului, o tresarire), o broscuta care topaie, un „cucu-bau din spatele usii poate fi declansatorul unei enorme cascade de ras. Iar noi repetam la nesfarsit gestul, pentru a obtine fantasticele momente de hohotire, razand si noi pana ne dor obrajii. Dupa care, precedentul fiind creat, micutul va cauta sa ne faca sa radem cu orice prilej.

Va face si el „bau, acoperindu-si fata cu manuta, va da din cap, crezand ca este un gest de mare amuzament, ba uneori isi va pune si sanatatea in primejdie (ca Teodora, care o amuza pe surioara ei punandu-si sacul de dormit in cap, gata sa se sufoce), numai pentru a obtine rasul care le place atat de mult.

Pofta vine razand

Copiii sunt veseli cand sunt fericiti si sanatosi. Veselia si rasul sunt stari emotionale normale ale copiilor, care se dezvolta fara probleme afective. Dar la varsta aceasta rasul este un efect, un instrument, un scop. Se joaca pentru a rade, rade jucandu-se si rade pentru a-i face pe ceilalti sa se joace. Este varsta la care descopera puterea uriasa a rasului si profita cat poate de aceasta descoperire. Cand va vede facand gesturi chiar neutre, dar care lui i se par amuzante, va porni cascada – rasul lui este un efect al unor asocieri intamplatoare de obisnuit cu amuzant.

Cand face pe clovnul

Apoi, rasul devine o cheie pentru a declansa integrarea adultului in jocul lui – rade cu mare pofta, iar adultul se bucura crezand ca el declanseaza hohotele, dar copilul mentine adultul in joc atata timp „cat are el chef(!). Este instrumentul lui de retinere a atentiei adultului.

Apoi incepe sa faca tot felul de ghidusii, se joaca de-a v-ati ascunselea pe sub scaune, perdele, canapea, pentru a provoca rasul adultului, se costumeaza cu prosoape, hainute, palarii, toate – pentru a fi amuzant, cauta sa tachineze si ii plac gadilaturile. Putem spune ca face totul ca sa atinga un scop: rasul.

Exista teorii care incearca sa demonstreze legatura dintre varsta la care rade prima oara un copil si personalitatea lui.

Cateva minute de ras cu pofta echivaleaza cu o ora de gimnastica. Radeti mai des…

  1. Rasul creste imunitatea – deci, razi cu copilul tau de cate ori ai ocazia.
  2. Rasul este calea prin care copilul isi uneste familia, prin care tensiunile dintre parinti scad; printre hohote, el vede multa iubire revarsandu-se in casa lui. Cine rade, nu poate fi furios. Este cea mai buna terapie de familie.
  3. Rasul la copii este un semn de sanatate psihologica si o dovada a unei bune dezvoltari mintale. Este cea mai buna terapie de familie.
  4. In timpul hohotelor de ras, tensiunea arteriala scade usor, plamanii sunt mai bine oxigenati, creierul produce endorfinele, hormonii placerii, un fel de morfina naturala a carei actiune impotriva durerii nu este deloc neglijabila. Dupa o repriza de ras se doarme bine – se elibereaza serotonina in creier, care influenteaza calitatea somnului si este si antidepresiv.
  5. Ce este sapunul pentru trup, este rasul pentru suflet (proverb idis).

Text: Cristiana Haica
Foto: 123rf.com

Mai multe articole