Au trecut trei ani de când 13 copii au fost infectațu cu E.coli, trei dintre aceștia decedând. Din 2016 și până în prezent nu s-a ajuns la nicio concluzie medicală sau legală.
Libertatea a intrat în posesia analizelor copiilor care au murit după ce au fost infectați cu E.coli, analize care arată că sângele lor s-a infectat cu germeni nosocomiali, rezistenți la antibiotice.
În februarie 2016 13 bebeluși din Argeș au ajuns în stare gravă la Spitalul „Marie Curie’, fiind diagnosticați cu Sindrom Hemolitic Uremic. Trei fetițe, Diana, Ioana și Maria, cu vârste cuprinse între 1 an și 1 an și 4 luni au murit.
Foto: Libertatea
Părinții copiilor decedați au vorbit pentru Libertatea despre ce s-a înatâmplat atunci.
„Eu speranța cea mai mare am avut-o în omul acela, care mi-a ciopârțit copilul‘, a spus mama Ioanei.
„Acum îmi pare rău că am acceptat asta. Am fost de acord cu autopsia, convinsă că așa se va descoperi din ce cauză mi-a murit copilul, dar au trecut trei ani de atunci și n-au descoperit nimic. Și regret că am acceptat să îmi ciopârțească fetița degeaba‘, a completat ea.
Cel mai mare focar de SHU din România
Ioana a fost cel de al doilea copil care a murit în februarie 2016 la Spitalul „Marie Curie’, din lotul celor internați cu Sindrom Hemolitic Uremic (SHU).
La București au ajuns 13 copii din Argeș, toți în stare gravă. Până în septembrie, la „Marie Curie’ au fost internați 32 de copii cu același diagnostic, acesta fiind cel mai mare focar de acest gen înregistrat vreodată în România.
Trei copii au încetat din viață, în timp ce alții au rămas cu hipertensiune și insuficiență renală cronică.
Ce este SHU
SHU este o boală ce afectează vasele mici de sânge, împiedicând circulația acestuia la nivelul organelor, iar insuficiența renală influențează decisiv prognosticul bolii.
De obicei acest sindrom apare ca urmare a unei infecții cu tulpini de E.coli care produc o toxină puternică, Shiga toxina.
Cel mai frecvent, sursele de infectare cu aceste tulpini de E.coli sunt de origine animală: carnea de vită sau laptele de vacă ori de oaie, neprelucrate termic suficient.
Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, șef Secţie Nefrologie-Dializă de la Spitalul „Marie Curie’, este convinsă şi acum că sursa focarului de SHU din 2016 „a fost într-un aliment. Ori un produs lactat, ori unul cu carne’.
Însă rezultatele de laborator nu au confirmat infecția din alimente.
Pe 25 februarie 2016 Ministerul Sănătății anunța că de vină este „o tulpină de E.coli enterohemoragic 026‘, iar „medicii care desfășoară ancheta epidemologică urmăresc două ipoteze privind cauzele îmbolnăvirilor, și anume: sursa de infecție de origine alimentară sau o posibilă transmitere interumană’.
După două luni, ANSVSA preciza că „în urma analizelor de laborator efectuate, s-a concluzionat că în prezent nu există nicio legătură de cauzalitate între alimentele suspicioase și copiii cu SHU, întrucât materialul genetic izolat din tulpinile de E.coli din alimente de către Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară nu este identic cu cel izolat din tulpinile de E.coli de la copiii cu SHU‘.
„Au venit şi au luat probe, din cutia de lapte praf, din cereale…‘, povesteşte Andreea Oncescu, mama Dianei.
„Dar nici azi nu ştiu mai mult decât ne-a spus atunci doamna doctor Bălgrădean: că aceasta este boala mâinilor murdare. Adică, noi am fi de vină, că nu ne-am spălat pe mâini…‘, a mai spus ea.
Diana urma că împlinească 1 an, însă s-a stins pe patul de spital pe 4 februarie 2016. Împrejurările în care a decedat au devenit suspecte după ce autoritățile au văzut valul de copii aduși cu ambulanțele de la Pitești în Capitală.
După șase zile a fost deschis un dosar de ucidere din culpă.
„De la poliţie au venit să stea de vorbă cu noi după înmormântare’, îşi aminteşte Andreea Oncescu. „Ne-au spus că ar fi bine să facem exhumare, pentru autopsie, dar durerea era prea mare, nici nu ne puteam gândi la asta. Şi n-am dezgropat-o‘, a mai spus ea.
O altă fetiță care a murit atunci a fost Ioana. Micuța care de abia împlinise 1 an era din comuna Poiana Lacului. Ea a fost transferată la Spitalul „Marie Curie’ pe 10 februarie 2016, iar după două zile a început dializa peritoneală.
Pe 13 februarie, pe foaia ei de evoluție și tratament medicul a notat „stare generală satisfăcătoare’.
Era sâmbătă şi „tot personalul medical de acolo ne spunea că Ioana e bine, iar luni ne externează’, spune Anca Şerban.
În noaptea de duminică spre luni, fetiţa ei a murit.
De această dată polițiștii au intervenit imediat și au cerut investigații suplimentare.
La 16 februarie 2016 au fost recoltate probe, iar Laboratorul „Dr. Victor Babeş’ avea să constate, în urma analizelor, că Ioana era infectată cu:
– Acinetobacter baumanni (tulpina MDR – multirezistentă la antibiotice)
– Pseudomonas aeruginosa
– Enterobacter SPP (tulpina ESBL)
– Enterococcus faecium
Toate acestea sunt bacterii cu rezistență crescută la antibiotice, asociate infecțiilor nosocomiale.
Bacteriile, luate din spital
Prof. dr. Mihaela Bălgrădean i-a avut ca pacienţi pe copiii cu SHU din Argeş şi a admis că ei au luat bacteriile din spital.
„Acinetobacter este un germene extrem de rezistent, în general i se spune «de spital», pentru că este de instrumentar. Este foarte adevărat, pentru că, în cazul acestor copii este vorba de zeci de tuburi, nu ştiu câte branule… Secţia noastră de terapie arată superb, dar să ştiţi că depinde şi de terenul copilului, dacă înhaţă sau nu înhaţă ceva…’, a explicat ea pentru Libertatea.
„Eu cea mai mare speranţă am avut-o în omul acela, care mi-a ciopârţit copilul’, a spus Anca Șerban, mama Ioanei.
„După autopsie, mi-a spus că în 22 de ani de activitate el nu a mai văzut plămâni aşa de afectaţi precum cei ai copilului meu. M-a întrebat atunci dacă a fost intubată… Şi mi-a spus că a murit de pneumonie, dar apoi el a scris altceva în raportul medico-legal’, a subliniat ea.
„Este de presupus că o posibilă infecţie virală greu de identificat din punct de vedere tehnic a favorizat evoluţia unor infecţii bacteriene spre sindrom hemolitic uremic atipic‘, scrie în concluziile legistului.
„SHU şi insuficienţă multiplă de organe‘, consemnează raportul medico-legal al celei de-a treia fetiţe care a murit la Spitalul „Marie Curie’.
Şi în cazul ei, Laboratorul „Dr. Victor Babeş’ a descoperit, la hemocultură, Enteroccocus faecium, o bacterie aflată pe lista celor pentru care, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt obligatorii investigaţiile de laborator pentru depistarea la timp a infecţiilor nosocomiale.
Un studiu realizat în 2014 de medicii din SUA arată că în secţiile de terapie intensivă s-a constatat că majoritatea infecţiilor asociate unui dispozitiv medical (tuburi, catetere, etc.) au fost cauzate de Enterococcus faecium rezistent la antibiotice. În România, legistul a scris în raportul medico-legal al Mariei Olărescu că E. faecium este „posibil germene de contaminare cu creştere lentă’.
În cazul Ioanei Şerban, unde s-a descoperit un cocktail de bacterii, toate aflate pe lista celor cu risc ridicat, legistul nu mai pomeneşte nimic despre ele în concluziile sale.
Maria Olărescu avea 1 an și 4 luni. Duminică, 14 februarie 2016, se ridicase din patul de la Terapie intensivă şi se juca cu păpuşile, în mijlocul lui. Peste două zile, medicii notau în fişa ei „exitus’ (lb. latină – sfârşit, deces).
Maria a ajuns la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în ziua de 7 februarie 2016, cu vărsături şi scaune diareice.
Prin Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din acelaşi spital au trecut marea majoritate a copiilor cu SHU din Argeş.
Nimeni nu a fost pus sub acuzare
Pe 10 februarie 2016 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti s-a deschis un dosar pentru ucidere din culpă. A doua zi, el a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, „având în vedere complexitatea cauzei’.
„Cercetările penale sunt efectuate de ofiţerii de poliţie din cadrul I.P.J. Argeş – Serviciul Investigaţii Criminale şi I.G.P.R. – Direcţia Investigaţii Criminale, sub coordonarea procurorului de caz‘, anunţa atunci Parchetul General.
După tre ani, ancheta este încă nefinalizată și se ocupă un singur polițist.
Nici o persoană nu a fost pusă sub acuzare, urmărirea penală efectuându-se în continuare in rem.
Familiile Şerban şi Olărescu au făcut plângere şi la Colegiul Medicilor din Bucureşti, acuzând personalul medical de la Spitalul „Marie Curie’. Au primit răspunsul abia în luna iulie a anului trecut: „nu constatăm erori de conduită diagnostică şi terapeutică’ şi nici vreo „abatere de la buna practică medicală‘. Au făcut contestaţie, dar n-au mai primit niciun semn de atunci.
Sursă foto: 123rf.com