O tânără a povestit drama prin care a trecut când și-a pierdut fiul la doar 21 de săptămâni de sarcină.
Totul a început când Kristal Amezquita a avut primele bănuieli că ar putea fi însărcinată după ce menstruația i-a întârziat. A făcut un test de sarcină acasă la o prietenă, iar rezultatul a fost exact așa cum bănuise – pozitiv. Kristal și iubitul ei, Diego, își doreau un copil.
De când eram mică am știut că vreau să fiu mamă. Întotdeauna am glumit că am venit pe Pământ pentru a fi mamă, chiar dacă nu m-am simțit atât de entuziasmată pe cât credeam că mă voi simți în ziua în care am aflat că sunt însărcinată. Eram îngrozită, eram îngrijorată și nu mă simțeam pregătită’ – a povestit ea pentru presa internațională.
Medicul ginecolog i-a confirmat femeii vestea, care se afla în a șaptea săptămână de sarcină când a fost la primul control.
O săptămână mai târziu, Kristal și Diego au făcut o escapadă romantică la New York, fără să le dea, încă, părinților vestea cea mare. În concediu, Kristal s-a confruntat cu stări de greață severe și anxietate.
„Îmi doream să fie un coșmar din care să mă trezesc!'
La întoarcere, au decis să anunțe părinții, dar aceștia nu au reacționat prea bine, pentru că relația ei cu Diego era la început, iar ea încă locuia cu ei.
Nu l-am văzut niciodată pe tatăl meu atât de trist și dezamăgit. S-a uitat doar la mine cu ochii în lacrimi și a plecat. Eram atât de confuză. Apoi s-a întors și mi-a zis – Nu ești singură. Nu trebuie să iei nicio decizie bruscă cu privire la căsătorie sau la mutare. Suntem încă părinții tăi, iar casa noastră este și casa ta‘ – a povestit ea despre reacția tatălui.
Odată cu trecerea timpului au dispărut și stările de greață și de disconfort ale femeii, iar sarcina părea că decurge normal. La 19 săptămâni cei doi au aflat că vor avea un băiețel și au dat o mare petrecere pentru a sărbători momentul.
Citește și: O gravidă și-a pierdut copilul după ce maternitatea a refuzat să o primească pentru că „era plină’
Toate bune și frumoase până într-o bună zi, când, în timp ce mânca un buger, Kristal a început să simtă dureri ascuțite în stomac.
Știam că durerea nu era un lucru normal în timpul sarcinii, așa că m-am întins lejer pe canapea și am adormit. Când m-am trezit, durerea a revenit. Era o durere străpunzătoare care venea la fiecare 5-10 minute. Întrucât era duminică, am decis să aștept până luni dimineața să văd cum mă simt și apoi să-mi sun medicul.’ – a continuat ea.
Femeia s-a dus la medic a doua zi, iar după control a reieșit că fătul e perfect sănătos. Sarcina femeii ajunsese deja la săptămâna cu numărul 21 și urma o ecografie. Kristal este educatoare la o grădiniță, iar a doua zi după vizita la medic s-a dus la muncă, dar iar s-a confruntat cu dureri, așa că s-a învoit și s-a întors acasă să doarmă. Doar că durerile nu i-au permis să se odihnească. Văzând-o așa, mama ei a decis să o ducă de urgență la spital, având în vedere că Diego se afla încă la muncă.
„Este în regulă, ești tânără, vei mai face copii, ești bine'
Cu ajutorul unui scaun cu rotile, ea a fost transportată într-un salon, unde a fost monitorizată permanent. O asistentă i-a spus că vede pe monitor că bebelușul dă din piciorușe și este bine. Dar câteva minute mai târziu, o moașă care venise să-i facă un control de rutină a chemat de urgență medicul. Kristal intrase în travaliu și în zona placentei începuse să se producă o infecție. Medicul i-a dat două variante – fie renunță forțat la sarcină sau așteaptă și lasă natura să urmeze cursul firesc al lucrurilor’.
Aveam inima zdrobită, lumea mea era spulberată. Cum am trecut de la a fi atât de entuziasmată să împlinesc 21 de săptămâni de sarcină și să-mi văd copilul crescând în burtă la a afla că nu voi pleca de la spital cu el? M-am uitat la Diego și la mama mea, se abțineau să nu plângă. Nu am vrut să fac nimic, îmi doream să fie un coșmar din care să mă trezesc. I-am spus medicului că voi lăsa corpul meu să-și urmeze cursul natural’ – a mai povestit Kristal.
Asistentele i-au făcut anestezie epidurală, deoarece durerile femeii deveneau insuportabile. Ajunsă în sala de nașteri, s-a produs tragedia.
„Mi-am ridicat privirea și i-am văzut pe mama și pe Diego încercând să nu se uite la mine, în timp ce mă țineau de mâini. M-au mutat pe alt pat, mi-au ridicat picioarele și tot ce îmi amintesc sunt luminile strălucitoare din sală și cuvintele „Împinge! Continuă să împingi! Aproape a ieșit!„
După două împingeri am fost întrebată dacă vreau să-l țin în brațe, dar am vrut mai întâi să elimin și placenta.
Șocul a fost când medicul care m-a asistat la naștere mi-a scăpat copilașul lipsit de viață și mi-a spus: „Este în regulă, ești tânără, vei mai face copii, ești bine„.
Ce a dus la nașterea prematură a fătului
Cum poți să-mi spui că sunt bine când tocmai mi-am pierdut fiul?! Nu-mi venea să cred! Mama a spus că a simțit că Ian va fi aruncat la gunoi, după felul în care medicul s-a purtat cu el. Pentru că era atât de mic, Ian i-a alunecat cumva la ieșire și nu au reușit să-l prindă.’ – a mărturisit femeia.
Când Ian a fost pus în brațele mele, m-am îndrăgostit pe loc, era perfect. Arăta exact ca tatăl lui. Avea cel mai drăguț nas și buzele ca ale lui. Corpul lui era lung și subțire la fel ca tatăl său.’ – a mai povestit îndurerată femeia.
Cauza pierderii fătului a fost insuficiența cervicală, când cervixul se deschide înainte ca sarcina să ajungă la termen, provocând ruperea prematură a membranelor și avortul.
Foto – kristalamezquita.wixsite.com