Viata de parinte

Cand devenim parinti, ni se activeaza cumva un soi de cip al sensibilitatii si empatiei – apreciem mult mai bine nevoile, greutatile, meritele altora, fata de care inainte eram indiferenti.


Nu mai putem urmari stiri sau filme in care copiii sunt chinuiti sau bolnavi, facem eforturi, chiar daca nu stam nici noi pe roze, financiar vorbind, sa putem ajuta prieteni care au probleme de sanatate cu copiii (e drept, suntem si mai naivi din punctul acesta de vedere si putem contribui la false cauze),  apreciem totul la alta scara.

E drept, nu dormi prea mult in primul an (eu am implinit cam 10 de nesomn si am o teorie ca nu voi apuca mai multe ore de somn pana la majoratul copilului meu), dar toate senzatiile si sentimentele pe care le incerci ca parinte nu pot fi nici explicate, nici inlocuite de altceva.

Imediat ce viata ta intra intr-un ritm – am vrut sa spun „normal, dar normalul va fi redefinit, odata pentru totdeauna, dupa venirea pe lume a unui copil –, ai un sentiment ca apartii de cineva. Familia voastra – tu si el – devine acum „mai completa (daca se poate spune asa).

Citeste continuarea in revista BABY, editia noiembrie 2011!

 

Mai multe articole