Conceperea unui copil și felul cum embrionul se dezvoltă în timpul celor nouă luni în pântecele mamei, ca mai apoi să ajungă o minunăție de bebeluș, sunt adevărate miracole ale naturii.
Nu sunt deloc puține mamele care caută în timpul sarcinii informații despre dezvoltarea puiului de om pe care îl poartă în pântece. Noi toate vrem să știm cât mai multe lucruri despre bebelușul nostru și să ne asigurăm că totul decurge normal.
Toate mamele sunt curioase și vor să știe ce se petrece cu fătul în cele nouă luni de sarcină. În această perioadă se petrec și lucruri bizare pe care puține dintre noi le știu și care nu ar fi deloc drăguțe dacă am putea să le vizualizăm suficient de clar.
Ochii se formează înainte de a se forma genele
Somnul face parte din natura noastră primară. Cu toate acestea, în mod ciudat între lunile trei și cinci de sarcină fătul are ochi funcționali însă nu are și pleoape.
Ochii încep să se dezvolte în jurul celei de-a opta săptămâni și sunt complet dezvoltați în jurul săptămânii 12. Cu toate acestea, pleoapele încep să se dezvolte abia din luna a cincea. Înainte de formarea acestora ochiul este acoperit cu o membrană subțire și transparentă.
Intestinele se dezvoltă în afara corpului
În jurul celei de-a șasea săptămânii de sarcină, fătul începe să-și dezvolte instestinele în jurul cordonului ombilical, cel care îl hrănește pe micuțul din pântecele mamei. Pentru că aparatul digestiv este unul elaborat și volumul acestuia este unul destul de mare pentru pentru a încăpea în trupul unui făt de numai șase săptămâni, intestinele încep să se formeze în afara corpului fătului.
Bebelușul este acoperit cu substanță ‘brânzoasă’
Vernix caseosa (caseosa provine din latină și înseamnă brânzos) este substanța de culoare alb-cenușie, formată din secreții sebacee și celule cutanate descumate, care protejează pielea bebelușului în timp ce el se află în pântecele mamei. Substanța se formează în jurul celei de-a opta luni de sarcină și este foarte aderentă la piele, adică foarte lipicioasă. Este practic o peliculă impermeabilă ce nu permire lichidului amniotic să treacă spre pielea fătului. Mai mult, pentru că are o consistență atât de grasă ea ajută bebelușul să treacă mai ușor prin vaginul mamei.
Copilul înoată practic în propria urină și materie fecală
Multe femei, chiar și acelea care nu sunt mame, au auzit despre ‘ruperea apei’ și stiu că acesta reprezintă un semn că urmează ca o femeie însărcinată să dea naștere unui copil. Ei bine, această ‘apă’ care ‘se rupe’ este de fapt lichidul din sacul amniotic.
Lichidul amniotic este format în mare parte din urina fătului și câteodată și din meconiu, primul scaun al bebelușului. Acesta în mod normal ar trebui să fie eliminat după naștere, însă sunt și cazuri când acest lucru se întâmplă înainte de naștere.
Până în momentul nașterii fătul ingerează propria urină însă acest lucru este complet inofensiv pentru micuțul din pântece.
Mulți bebeluși se nasc plini de bășicuțe și acnee
Chiar dacă pentru mulți dintre noi acneea e ceva de care nu trebuie să ne temem înainte de a ajunge la vârsta pubertății, din cauza hormonilor mamei, acneea poate apărea în mod frecvent și la nou-născut. Astfel, 40-50% dintre bebeluși se nasc cu acnee sau mici bășicuțe pe piele ce pot semăna cu niște puncte de grăsime sau chiar cu niște coșuri. Acestea diferă însă de acneea pubertății și în majoritatea cazurilor dispar destul de rapid de pielea bebelușului în primele săptămâni de viață.
Sursa: kidslovercenter.com
Text: Alina Serea