Iată care sunt recomandările Ghidului de nutriţie pentru copii’ elaborat de Academia Americană de Pediatrie.
Alimentația bebelușului: 0-4 luni
În această perioadă, bebeluşul se hrăneşte cu lapte, fie matern, fie lapte praf. Unii părinţi introduc şi cerealele în dieta bebeluşului chiar înainte de vârsta de 4 luni, alţii aşteaptă până la 6 luni.
Orice decizie ai lua, consultă-te cu medicul pediatru înainte de a o pune în aplicare. Indiferent de suplimentele nutriţionale pe care medicul decide să le dai bebeluşului tău, laptele este obligatoriu până la cel puţin 6 luni.
Cantitatea de care are nevoie variază de la copil la copil. În general, se alăptează la două-trei ore, iar bebeluşul se opreşte din mâncat atunci când s-a săturat.
Alimentația bebelușului: 4-8 luni
Majoritatea bebeluşilor pot începe să mănânce diversificat în această perioadă. Îi poţi da cereale, care să suplimenteze (nu să înlocuiască) laptele. Cerealele sunt o sursă bună de fier, zinc şi acid folic, dar nu conţin îndeajuns de mult calciu, proteine şi grăsimi ca laptele.
Amestecă 4-5 linguriţe de cereale cu lapte sau cu apă şi hrăneşte-l cu acest amestec o dată pe zi pentru început. Fii atentă dacă dă semne de alergie.
Alergiile la mâncare
Medicii recomandă să începi prin a-ţi hrăni bebeluşul cu cereale, deoarece este cel mai puţin probabil să facă alergie la acestea. Potrivit www.foodallergy.com, 90% dintre alergii sunt cauzate de lapte, ouă, alune, peşte şi soia.
Semnele alergiei sunt: mâncărimi, iritaţii, stări de vomă, diaree şi, în cazurile grave, dificultăţi de respiraţie.
Dacă observi unul dintre aceste semne, întrerupe alimentaţia cu cereale şi mergi la pediatru.
Fructele şi legumele în alimentaţia bebeluşului
Fie că începi să-i dai bebeluşului fructe şi apoi legume sau invers, depinde de tine. Legumele recomandate sunt în principal cartofii dulci, morcovul, mazărea, iar printre legume se numără banană, avocado, piersică, pere, mere.
Fie că faci tu piureul, fie că îl cumperi direct din comerţ, nu uita să introduci în alimentaţie fiecare fruct sau legumă pe rând, nu toate dintr-o dată. Prea multe amestecuri pot fi dăunătoare pentru bebeluş. Hrăneşte-l cu un fruct sau o legumă timp de o săptămână înainte de a introduce alta nouă.
Începe prin a-i da câteva liguriţe o dată, de două ori pe zi. Creşte treptat cantitatea, dar, în acelaşi timp, nu renunţa să-i dai şi lapte.
Până la sfârşitul lunii a opta, alimentaţia bebeluşului tău va consta în piureuri din fructe şi legume, cereale şi lapte.
Carnea în alimentaţia bebeluşului
După 8 luni, probabil că bebeluşul tău deja a început să mănânce mai multe fructe, legume şi cereale decât lapte. Deşi acest lucru este perfect normal, totuşi are nevoie şi de proteine. Carnea este o sursă bună de proteine.
Deci începe prin a-i face piure cu carne de pui. Nu introduce încă în alimentaţia bebeluşului carnea de porc. Dacă aveţi un regim vegetarian, înlocuieşte carnea cu soia.
Alimentația bebelușului: 9-12 luni
Este perioada în care copilul începe să mănânce legume şi fructe tăiate, nu trebuie să i le mai pasezi. Contrar a ceea ce se spune, cum că bebeluşii nu pot mânca nepasat dacă nu au încă dinţi, nu este aşa. Nu are nevoie de dinţi pentru a mânca fructe şi legume bine coapte şi, ca atare, mai moi.
Între 7 şi 9 luni, majoritatea bebeluşilor pot să ţină destul de ferm în mână diverse obiecte, inclusiv mici bucăţi de hrană solidă, pe care instinctiv, le duc la gură. Tot în această perioadă se arată vizibil interesat de ceea ce mâncaţi voi.
Este o plăcere să-ţi vezi bebeluşul cum mănâncă singur pentru prima dată, dar poate fi şi o experienţă înfricoşătoare pentru unele mămici, fiindu-le teamă să nu se înece.
Nu îi da copilului alimente prea tari şi nici în cantitate prea mare.
Pediatrii recomandă să începi cu biscuiţii pentru bebeluşi, brânză dulce, morcov fiert, fructe precum banane, pepene galben.
Nu-i da niciodată bebeluşului bomboane, gumă de mestecat, popcorn, chipsuri, unt de arahide, covrigei, morcovi nefierţi, alune, stafide sau bucăţi mari de carne.
Fiecare părinte ar trebui să citească cel puţin o carte despre alimentaţia bebeluşului, de preferat înainte ca acesta să împlinească 4 luni.
Copiii sunt mofturoşi, să nu te surprindă dacă într-o zi mănâncă cu poftă un tip de mâncare, iar peste câteva zile îl refuză.
Nu-ţi forţa niciodată copilul să mănânce singur dacă acest lucru nu-i face plăcere. Puţin câte puţin şi la momentul potrivit, copilul va începe să deprindă arta mâncatului fără a fi ajutat.
După 12 luni
Până la sfârşitul primului an de viaţă, majoritatea copiilor mănâncă trei mese regulate pe zi constând în principal în cereale, fructe, legume, carne şi lapte.
În zilele extrem de călduroase, dă-i bebeluşului apă sau lapte mai mult şi evită fructele cu un conţinut ridicat de zahăr.
După vârsta de un an, copilul poate începe să bea lapte de vacă, nemaifiind nevoie de cel praf. Totuşi, unii pot fi alergici la acesta. Dacă observi orice semn de alergie, opreşte alimentaţia cu lapte de vacă şi consultă medicul pediatru.
Laptele de vacă este o sursă de calciu, dar este mai sărac în acid folic, fier, şi vitaminele C, E şi D decât laptele praf.
Poţi suplimenta lipsa acestora, prin alte alimente.
De exemplu, cerealele, carnea roşie, germenii de grâu, mazărea, soia, avocado şi bananele sunt surse de fier. Sucul de portocale, grapefruit, broccoli, conopida, pepenele şi kiwi conţin vitamina C, care ajută la absobţia fierului în organism.
Acidul folic se găseşte în produsele de panificaţie (pâine, biscuiţi), broccoli, mazăre, papaya, citrice, căpşuni (vorbeşte cu medicul înainte de a-i da bebeluşului căpşuni).
Nu trebuie să ai neapărat un plan de hrănire, contează să-i oferi hrană cât mai variată şi echilibrată, să eviţi să-i dai ceea ce nu are voie să mănânce şi să-i dai mici gustări între mesele principale.
Foto: shutterstock.com.