Orice mamă ştie că cel puţin 50% din timp şi-l petrece întrebându-se dacă puiul ei e bine, dacă s-a dezvoltat normal, dacă nu cumva s-a îmbolnăvit şi ea nu-şi dă seama…
Pentru tine, dragă mămică îngrijorată şi absolut normală, dar şi pentru toţi cei curioşi, iată câteva repere ale dezvoltării obişnuite a bebeluşului şi copilului mic, necesare în evaluarea periodică a micuţului, dar şi în adaptarea exigenţelor părinţilor la puiul de om. Acestea sunt, însă, repere, nu calendarul dezvoltării neuropsihice a copilului, astfel încât ele nu sunt bătute în cuie, căci fiecare om este unic, prezintă ritmul său propriu de creştere şi acumulare a cunoştinţelor. Nu face comparaţie între copii, chiar de aceeaşi vârstă, pentru că rezultatele sunt irelevante. Compară-ţi copilul cu el însuşi pentru a vedea perioadele sale de progres. Pentru ca un nou-născut să aibă un ritm de creştere şi dezvoltare normal, el trebuie să fie în primul rând sănătos.
Diferenţe de la naştere
Un prematur nu va avea acelaşi start cu un nou-născut la termen, iar ritmul lor de creştere va fi diferit, de aceea prematurii au nevoie de o îngrijire mai atentă, decalajul reducându-se cu vârsta. În general, factorii care influenţează evoluţia unui sugar sunt alimentaţia, mediul şi factorii socio-economici, care înseamnă în primul rând condiţii igienico-sanitare, riscul unor îmbolnăviri, factorii afectivi şi educativi, exerciţiile fizice şi posibilele noxe.
Se dezvoltă normal fizic?
Criteriile care trebuie urmărite sunt date obiective ale dezvoltării, precum greutatea şi înălţimea copilului, perimetrul cranian şi toracic, circumferinţa braţului şi pliul cutanat. Ele trebuie să se încadreze între nişte limite şi trebuie corelate între ele.
Astfel, perioada cea mai accelerată ca ritm al dezvoltării este în primele patru luni de viaţă. Imediat după naştere nou-născuţii au o pierdere ponderală fiziologică, pe care o recuperează în primele 10 zile de viaţă, apoi ritmul de creştere pentru primele patru luni este de 750 g spor ponderal lunar. Creşterea în lungime este de 5 cm în prima lună, apoi câte 4, 3, respectiv 2 cm lunar. În lunile 5-8 creşterea ponderală se face cu 500 g lunar, apoi în lunile 9-12 cu 250 g lunar. La patru luni un sugar normal îşi dublează greutatea de la naştere, iar la un an şi-o triplează. La sfârşitul primului an creşterea în lungime este cu 20-25 cm.
Papa şi nani
Cu cât bebeluşul este mai mic, cu atât doarme mai mult şi mănâncă mai des. Astfel, la început, numărul de mese este de şase-şapte pe zi, după şase luni reducându-se la cinci mese pe zi. Orele de veghe sunt, între doua şi şase luni, în număr de opt ore, în patru perioade de câte două ore, separate prin intervale de somn, între şapte şi nouă luni – 9-10 ore în trei perioade, între 10 şi 18 luni – 10-11 ore în trei perioade, iar la 19-36 luni copilul stă treaz 11-12 ore în două perioade de patru-şase ore. Somnul în aer liber este mai odihnitor.
Un rol extrem de important în dezvoltarea sugarului îl au factorii genetici, ereditatea condiţionând parţial talia copilului şi inteligenţa lui.
Uite, mami, ce ştiu!
Micuţul tău participă la viaţa familiei, după puterile lui. În prima lună, poziţia sa este preponderent în flexie, muşchii săi sunt mai mult contractaţi, iar el reacţionează global la excitanţi. La două luni priveşte câteva secunde o jucărie, zâmbeşte şi începe să gângurească. La trei luni îşi ţine capul drept, îşi recunoaşte mama, la patru luni stă sprijinit între perne pentru scurt timp, se foloseşte de mâini pentru a-şi apropia jucăriile, iar la cinci luni reacţionează diferit la membrii familiei şi la străini.
La şase luni stă sprijinit în şezut pentru mai mult timp şi se poate răsuci de pe spate pe abdomen, la şapte luni stă nesprijinit în şezut, emite silabe, iar la opt luni începe să se sprijine de mobilă pentru a sta în picioare. La nouă luni face paşi laterali în pat, la 10 luni merge de-a buşilea şi în premergător, la 11 luni merge ţinut de ambele mâini. La un an, în sfârşit, merge ţinut de o mână şi rosteşte primele cuvinte cu semnificaţie precisă.
Cel mai curăţel copil dintre toţi
Deprinderile de autoîngrijire îşi pun bazele încă de la cele mai fragede vârste. Astfel, copilul trebuie educat în permanenţă pentru a fi curat. Băiţa şi masajul, curăţatul urechilor fac parte din ritualul zilnic. Încă de când a împlinit un an, îţi poţi învăţa copilul să folosească săpunul şi prosopul, la un an şi jumătate trebuie să-i creezi deprinderea de a se spăla pe mâini înainte de masă, de a-şi spăla faţa dimineaţa, ba chiar de a folosi periuţa de dinţi, iniţial fără pastă.
Oliţa poate fi întrebuinţată încă de la şase-şapte luni, când poţi începe să-l aşezi pe bebe de trei-patru ori pe zi, nu mai mult de zece minute. Ţine minte: dacă-l înveţi să fie curat, aşa va fi şi când se va face mare, iar tu nu vei putea fi decât mândră de asta. Nu sări calul, însă, şi nu vorbi în faţa lui despre oamenii nespălaţi; te poate trăda în faţa lor.
Alte repere de observat
În primele luni de viaţă creşte ţesutul celular subcutanat, ajungând la un maxim spre nouă luni. Ce-ţi mai vine să-i muşti picioruşele dolofane! Fontanela anterioară (moalele capului) – ce are la naştere o deschidere de 2-2,5 cm – se micşorează treptat, închizându-se până la un an şi jumătate.
Dinţişorii ce dau atâta bătaie de cap părinţilor „somnambuli’ sunt în total 20. Primii dintre ei apar la 5-9 luni şi sunt incisivii mediani inferiori, la 8-10 luni apar cei superiori, iar incisivii laterali apar la 10-12 luni. Pe de altă parte, molarii de lapte apar la 18-24 luni, caninii între 8 şi 24 luni, iar al doilea rând de molari între 24 şi 30 luni.
La început, copilul se joacă cu orice jucărie la fel – le apropie de corp pentru a le cunoaşte, apoi le loveşte de altele. Cu timpul, preferinţele copiilor pentru anumite jucării şi tipuri de jocuri se modifică.
La 2-4 luni sunt preferate jucăriile viu colorate şi cele care scot sunete. La 5-6 luni preferă jucăriile care îi îndeamnă la deplasare.
La 8 luni sunt recomandate jucăriile zgomotoase incasabile, iar la 9-10 luni îi intră în atenţie păpuşile şi ursuleţii.
La 10-15 luni cele mai interesante jucării nu sunt jucăriile, ci vasele din dulapul de bucătărie, cutiile şi flacoanele. La 15-30 luni sunt preferate mingile mari şi colorate, bilele netede, baloanele.
Abia la doi ani preferă jucăriile de tras, găletuşa şi lopăţelele pentru nisip. Jocul cu păpuşile ajută la dezvoltarea noţiunilor despre haine, veselă şi alte obiecte de ambianţă. Pentru a dezvolta limbajul, sunt utile cărţile cartonate, cu imagini colorate şi mari, poveştile ilustrate.
La un an şi jumătate copiii desenează nesistematizat, linii frânte cu aspect de mâzgăleli, la doi ani reprezintă omul ca pe un oval cu ochi şi gură, iar la trei ani omul ia forma de păianjen.
În sfârşit, vorbesc!
Dacă la început cel mai frumos sunet era gânguritul puiului tău, acum nu mai ai răbdare până când va începe să vorbească! La şase-şapte luni începe să enunţe silabe şi îşi diferenţiază reacţiile la cuvintele celor din jur în funcţie de mimica lor.
Copilul începe să înţeleagă primele cuvinte la 7-9 luni. La 10-12 luni imită cuvintele celor din jur, iar de la 13-14 luni cuvintele sunt atribuite unor obiecte sau persoane. La doi ani cunoaşte 300-400 cuvinte, din care 200 sunt vocabularul activ. De la un an şi jumătate bebe începe să construiască propoziţii cu verbe, iar de la trei ani reuşeşte să se exprime în fraze.
Foto: shutterstock.com