Parintii rareori isi pun problema transmiterii catre copiii lor a unei „politici financiare de familie, nu discuta vreodata despre cum sa isi invete copiii „despre bani, cu atat mai putin isi pun problema sa stabileasca si apoi sa transmita copilului o viziune unitara, coerenta a ceea ce cred ei despre subiect.
Copilul invata despre acest domeniu foarte important pentru devenirea lui ca om, pentru reusita lui in viata, din practica aplicata: cumparaturi cu mami la supermarket, golitul buzunarelor pantalonilor paterni, strangerea in pusculita a banilor de la colindat, sterpelitul din poseta mamei, primirea unei alocatii, sau auzind de rata la casa sau masina, care e un bau-bau cu care tati o sperie mereu pe mami cand ea vrea sa isi cumpere o fusta, de banii „negri pe care mami sau tati ii dosesc pentru micile rasfaturi personale, de spaga pe care parintii o strecoara la policlinica.
Afla despre bani din tremuratura mainii cu care bunicii ii numara cand vine pensia, din filosofarile unora, care spun „nu ai bani, nu faci nimic, sau a altora, care cred ca banul e ochiul stiti voi cui…
Copilul observa si invata. Invata ca banul e o chestie pentru obtinerea caruia parintii nu stau cu el acasa, si atunci plange si spune ca nu are nevoie de haine si jucarii si mancare, ca vrea sa stea cu mami si cu tati; sau ca banul e un ceva care-i determina pe oameni sa faca ce vrem noi si, cu cat il fluturam mai mult prin fata altora, cu atat acei altii devin mai flexibili si moi in mainile noastre; sau ca banul e ceva care poate sa il bage pe tata la un moment dat la puscarie, de aceea il depunem noi in conturi din alta tara.
Sau poate invata ca banii te pot ajuta sa inveti mai multe, sa vezi mai multe, sa stii mai multe, sa poti sa ajuti si pe altii care nu pot, care nu stiu, care nu au. Multe idei pot avea copiii despre bani. Daca vreti sa va distrati, intrebati-i ce sunt banii si la ce folosesc.
Veti auzi cele mai haioase si mai incredibile povesti din viata voastra.
Cand incepe „competitia?
Inca de la gradinita, copiii care nu stiu mare lucru despre bani, dar stiu ca vor tot felul de obiecte pe care banii le pot cumpara, incep sa observe ca unii dintre ei au si altii nu au. Atunci vin acasa si intreaba: „Cutare are nu stiu ce, eu de ce nu pot sa am?.
Aceasta intrebare apare din ce in ce mai des pe masura ce cresc si pe masura ce studiaza mai cu atentie copilul „minune din preajma lor – copilul de bani gata.
Atentie: am spus copilul de bani gata, nu copilul bogat (cu parinti bogati).
Ei il vad pe acest copil ca are bijuterii la gat, maini, urechi (care la varsta gradinitei nu prea il impresioneaza, pentru ca la doi-trei ani culorile si marimea sunt importante, nu materialul), ca are (nu este nici o exagerare!) telefon mobil, ca are bani in buzunar (la ce or folosi la gradi, nu pot sa imi dau seama…), ca are haine mai altfel, carora Doamna le spune „de fite, ca aduce in clasa in fiecare zi papusi uriase, roboti din aia de care mami zice „aoleu!!! (nu de urati ce sunt, ci de cat costa), masinute cu telecomanda care stiu sa faca tot felul de lucruri, si ca nu coboara din masina ca toti ceilalti copii, ci au masina cu sofer! (na, ca pe mine vine mami si ma ia, nu un nene!).
Mai vad ca acesti copii nu prea sunt pedepsiti de educatoare, pentru ca parintii lor au grija ca doamna sa fie atentionata periodic asa cum este de Craciun, si mai vad ca ei primesc bulina rosie chiar daca nu au facut bine…
Mai tarziu, aceiasi copii speciali devin si „mai speciali pentru ca pot sa cumpere (la scoala) ce vor ei de la chiosc, pentru ca au limuzina la poarta, pentru ca sfideaza cadrul didactic (ce „tare!), isi poarta caietul in poseta de piele, de firma, si povestesc blazati despre vacantele in Mauritzius si in Canare, in Finlanda, la Mosul, in Austria, la schi…
Doamne, ce „interesanti sunt acesti copii si ce mult isi doreste si copilul meu sa fie ca ei! Incep oare copiii de bani gata sa devina un model pentru al meu? Model pentru ce? Oricine poate sa cheltuiasca. Acum, recunosc, pornesc de la premisa ca, fie voi aveti un copil pe care, fara sa va dati seama, il transformati intr-unul de bani gata, fie vedeti peste tot acest fenomen.
In aceasta a doua varianta, va puneti, mai mult ca sigur, intrebarea „este prezenta acestor copii in preajma copilului meu, o problema?. Da si nu. Da, pentru ca in cazul unei educatii „financiare gresite sau inexistente a propriului copil, modul de viata al copilului de bani gata poate deveni o influenta nefasta, un model neadecvat pentru un pusti – care e normal sa isi doresca tot ce este minunat pe lume.
Dar poate fi si o prezenta utila – pentru ca de la copilul de bani gata pot afla cum este un comportament neadecvat, care, desi pe termen scurt poate parea eficient, pe termen lung isi va demonstra ineficienta.