In anii 80, medicii trageau un semnal de alarma: 4% dintre copiii si adolescentii americani erau supraponderali. Dupa 20 de ani, statisticile sunt mult mai ingrijoratoare: un sfert dintre copiii lumii sufera de obezitate.
Multi dintre copiii care nu au implinit un an sunt, dupa standardele medicale, supraponderali si chiar obezi.
Copiii supraponderali nu devin in mod obligatoriu adulti cu probleme de greutate, dar riscurile pe care le presupun cateva kilograme carate in plus sunt la fel de mari ca si in cazul adultilor.
Hipertensiune, diabet, boli de inima, stres, stari depresive sunt cateva dintre consecintele faptului ca parintii si-au dorit sa „pape baiatul sau fata al treilea biberon de lapte la o masa si ca in drumul zilnic de la gradinita spre casa, s-au oprit, fara exceptie, la fast-food-ul de peste drum.
Lasand gluma la o parte, problema obezitatii la copii este una serioasa. Cate ceva despre cauze.
Mostenirea genetica
Un copil cu parinti obezi are mai multe „sanse sa devina la randu-i supraponderal. Bebelusii nascuti de mame supraponderale iau in primele trei luni semnificativ mai mult in greutate decat ceilalti.
Nu numai genetica este de vina pentru problemele de greutate ale unui bebelus, si mai tarziu ale unui copil, ci chiar stilul de viata al familiei respective.
Un parinte obisnuit cu mancarurile grase, cu gustarile fast-food, mare consumator de dulciuri industriale si de produse junk-food, in general, va educa si copilul in spiritul acelorasi obiceiuri culinare.
Prea putin sport
In culturile moderne, orele de sport au fost inlocuite cu cele in fata televizorului, iar acesta este, demonstreaza studiile, un factor de risc. In afara de faptul ca statul in fata televizorului fura din timpul pe care copiii l-ar putea petrece facand sport sau jucandu-se si consumand energie, respectiv calorii, copilul telespectator mananca necontrolat, cat e tintuit cu ochii in ecran.
Filmul merge cu o punga de chipsuri, desenul animat se potriveste cu floricele si aventurile lui Superman se „traiesc mai bine cu un castron cu inghetata in fata.
Un apetit prea mare
Exista copii care au, din nastere, un apetit mai crescut. Sunt acei bebelusi care plang daca li se ia al treilea castron cu mancare din fata si care nu-si vor pierde niciodata acest apetit, nici macar cand sunt bolnavi, nelinistiti sau suparati, situatii in care copiii refuza, de obicei, sa manance.
Acesti copii sunt supraponderali deja de la varsta de 2-3 luni si vor ramane asa cel putin pe perioada copilariei. Atitudinea parintilor – a mamei, in special – in fata acestei pofte de mancare este una de mandrie. Cu cat copilul mananca mai bine, cu atat mai fericita este mama.
Deseori, la pubertate, pofta de mancare creste alarmant: pe de o parte, pentru a compensa cresterea in inaltime, iar pe de alta parte, pentru ca atunci intervin si alti factori, de natura afectiva.
4 reguli de urmat:
Daca ai un copil supraponderal, nu-l face sa se simta vinovat. Parintii sunt, in egala masura, responsabili.
1. Renunta si tu la ceva:
Cand ii este greu sa renunte la dulciuri, renunta si tu la ceva ce-ti place. Ii vei da un bun exemplu.
2. Stabiliti impreuna un plan
Explica-i ca va fi nevoie de un efort din partea lui, dar ca tu si intrega familie il veti sustine, si stabiliti niste reguli de la care sa nu existe exceptii.
3. Dieta pentru intreaga familie
Cel mai usor i-ar fi daca si ceilalti membri ai familiei ar tine un regim. La urma urmei, acesta nici nu ar fi un lucru rau.
4. Cere ajutor
Un regim dur este frustrant si greu de suportat si pentru copil, si pentru familie. Cere ajutorul unui psiholog.
Page: 1 2