In aproape jumatate din cazuri se declanseaza travaliul spontan, peste un sfert din nasterile premature fiind produse de ruperea prematura a membranelor si un procent mai mic este detinut de indicatiile obstetricale de nastere inainte de termen cand medicul ia aceasta decizie in interesul mamei si/sau al copilului.
Pentru copil, nasterea in vecinatatea termenului implica riscuri relativ reduse. Nu acelasi lucru se poate spune despre copiii nascuti intre 24 si 32 saptamani! Pentru ei, mortalitatea si riscul unor afectiuni (morbiditatea) sunt strans legate de varsta de gestatie si de greutatea de la nastere.
Sansele de supravietuire
SUA au raportat o supravietuire de 20 – 30% pentru cazurile de prematuritate extrema, de 22 – 23 saptamani de gestatie. Bebelusii sunt, insa, dependenti de o ingrijire cu totul speciala, in sectii de terapie intensiva neonatala foarte bine dotate, iar complicatiile imediate si la distanta sunt semnificative. Pentru Romania, sanse mai bune se obtin in general pentru bebelusii cu varsta de gestatie de peste 26 saptamani.
Se poate preveni nasterea prematura?
Prevenirea prematuritatii este la indemana mamei, a medicului care urmareste sarcina si a societatii. Desigur, nu intotdeauna evitarea unei nasteri premature este posibila.
Factori de risc asociati nasterii premature: infectiile, ingrijirea inadecvata sau absenta oricarei urmariri prenatale a gravidei, nasterea unui copil prematur in antecedente, avort spontan in cel de-al II-lea trimestru in antecedente, sarcina multipla (gemeni, tripleti), lichid amniotic in cantitate prea mica (oligohidramnios) sau prea mare (polihidramnios), sangerarile vaginale, varsta, rasa si statusul socio-economic, malnutritia, anomaliile uterine sau cervicale, hipertensiunea arteriala/preeclampsia, diabetul zaharat etc., interventia chirurgicala abdominala in al II-lea sau al III-lea trimestru, fumatul, consumul de substante toxice (droguri etc.).
Fiecare bebelus care vine pe lume inainte de termen reprezinta o individualitate. Evolutia lui nu trebuie comparata cu a copiilor nascuti la termen si nici macar cu a altui bebelus.
Fiecare copil prematur este „special’
Chiar daca tehnologia incearca sa reproduca mediul din uterul mamei, acest lucru este imposibil. In plus, in functie de motivul care a determinat nasterea prematura, de greutatea la nastere, de evenimentele medicale, fiecare nou-nascut are o evolutie particulara.
Pentru o mai buna apreciere a dezvoltarii copilului, varsta unui prematur trebuie „corectata’: spre exemplu, la varsta de doua luni (8 – 10 saptamani) un bebelus nascut cu o varsta de gestatie de 30 saptamani abia ajunge la momentul in care ar fi trebuit sa se nasca. El nu va avea dezvoltarea neuro-motorie a unui sugar nascut la termen.
Astazi, sansa de supravietuire a copiilor care se nasc cu o greutate sub 1 500 g a crescut la 75 – 85%. Ingrijirea cu totul speciala in sectiile de terapie intensiva neonatala acorda o sansa de 40 – 55% chiar si copiilor cu o greutate extrem de mica la nastere (sub un kg!).
Evolutia plamanilor
Din cauza imaturitatii structurilor pulmonare si a deficitului de surfactant (o substanta esentiala in respiratie), pentru acesti copii este uneori nevoie de asistarea ventilatiei imediat dupa nastere.
In timp, aproape un sfert dintre cei nascuti cu o greutate mai mica de 1500 g si aproape jumatate dintre cei sub 1000 g pot dezvolta displazie bronhopulmonara ramanand pe durata indelungata dependenti de oxigen si de tratament medicamentos. Creste riscul infectiilor respiratorii, apar dificultati de alimentatie cu reflux gastro-esofagian, un deficit de crestere si contribuie la intarzierea in atingerea unor repere ale dezvoltarii.
Page: 1 2