De ce au copiii nevoie de somnul de prânz

Somnul este foarte important pentru copiii care sunt în creștere. Renunțarea la somnul de prânz nu este o idee foarte bună, chiar dacă copilul a mai crescut.

O mamă care renunțase să-și mai culce băiatul la prânz a ajuns la concluzia că ar fi benefic pentru copilul să reia acest obicei.

Am reluat somnul de prânz. Da, asta am decis, spune ea. Sunt obosită. Fiul meu este obosit. Tu nu ești obosită în momentul ăsta? Nu sună grozav un pui de somn și pentru tine?

Când fiul meu era în clasa pregătitoare, grupa lui s-a împărțit în două- cei care dormeau la prânz și ce care nu dormeau la prânz. În fiecare zi, după prânz, cei care dormeau primeau pături moi și erau duși într-o cameră în care era liniște.

În acest timp, copiii care nu dormeau mergeau la gimnastică sau la locul de joacă.

De-a lungul timpului, mulți dintre copiii care dormeau la prânz au renunțat la acest obicei pentru că ratau distracția de care aveau parte ceilalți. Am fost tristă când mi-a spus educatoarea lui că nu mai trebuie să-i duc păturica fiului meu pentru că nu mai dormea la prânz.

Fiul meu era tare entuziasmat de faptul că nu trebuia să mai doarmă la prânz, dar eu eram îngrozită. Somnul de prânz era ca un elixir magic pentru el. Îl revigora într-un mod evident. Mi se părea de-a dreptul periculos ca fiul meu să nu mai aibă acel răgaz pentru a-și reîncărca bateriile. Până și telefonul meu are nevoie să-l pun la încărcat de două ori pe zi, cum să nu aibă nevoie și copilul meu la câtă energie consumă?

În prima săptămână de nesomn am remarcat deja schimbarea lui de comportament. Efectele erau evidente: era morocănos, obosit, erau schimbări de apetit. Exact așa reacționam și eu când eram privată de somn. Pentru a contrabalansa oboseala, am decis să modificăm ora de somn seara și să o mutăm mai devreme.

De-a lungul anilor, au fost momente când ar fi trebuit să am un steag de atenționare pentru somnul de prânz. Fiul meu s-a trezit întotdeauna foarte devreme dimineața, motiv pentru care mereu a avut nevoie de somnul de prânz. De multe ori a fost nevoie de mulltă muncă de convingere pentru a-l convinge să meargă în camera lui și să se odihnească. Nu mai făcea parte din rutina lui și era nevoie să apelez la tot felul trucuri pentru a reuși ocazional să-l mai bag la somn.

Pe timpul verii ‘ocazional’ a devenit ceva mai frecvent. Când a mers în tabără erau zile lungi și extenuante. Chiar dacă el avea multă energie se putea vedea clar că este extenuat. Încercam să fac tot posibilul să recupereze în weekend-uri somnul lipsă din timpul săptămânii. Speram că așa îi voi reîncărca bateriile.

Dar am greșit.

Deși somnul de prânz din weekend ne prindea bine, am aflat ulterior că nu există ceea ce eu numeam ‘somn recuperat’. Un studiu realizat de cei la Harvard a demonstrat clar că este aproape imposibil să recuperezi somnul în scopul de a-ți îmbunătăți performanțele.

Un alt studiu arăta cât timp ar trebui să doarmă un copil în fruncție de vârstă. În cazul nostru ora de culcare era corectă, dar la un calcul mai precis mi-am dat seama că fiul meu nu dormea suficient pe parcursul a 24 de ore.

Din moment ce nu pot face nimic în privința orei la care se trezește, am decis să-l culc mai devreme seara. Dar asta însemna mai puțin timp petrecut cu familia și mai puține activități. Și uite așa am început să avem o problemă, un deficit de somn. Cu ocazia acestui început de an școlar, în condițiile în care rutina noastră a tuturor a suferit modificări, am simțit că avem nevoie de mai mult somn pentru toată familia.

Da, pentru toți. Și eu m-am întors la școală după 20 de ani și am decis să fac o prioritate din a-mi termina facultatea. În ciuda programului meu haotic sunt zile în care merge acasă doar pentru somnul de prânz. Dacă am chiar și 20 de minute libere, merg acasă să trag un pui de somn și să îmi reîncarc astfel bateriile. Un alt studiu pe care l-am citit demonstrase că un pui de somn la prânz îți poate salva viața, pentru că reduce presiunea sanguină și astfel reduce și riscul unui atac de cord.

Așadar, somn de prânz! Pentru toată lumea!

Sursa: babble.com
Text: Alina Serea

Mai multe articole