Toți copiii se nasc cu reflexul de supt – datorită lui se pot hrăni și pot supraviețui. Uite însă ce alte semnificații are faptul că își suge degetul și ce poți face în privința acestui obicei, care are consecințe și pentru sănătate.
Reflexul de supt care îi permite bebelușului să se hrănească este asociat apoi de către acesta cu sentimentul de satisfacție și securitate (pe care-l are și când este sătul). Pe măsură ce bebe crește, el suge degetul, suzeta sau diferite obiecte. Cel mic asociază suptul cu sentimentul de confort și uneori, când își suge degetul sau trage vârtos din suzetă încearcă să își potolească o durere și un disconfort cauzate de apariția dințișorilor.
Paradoxal însă, cel mai mult copilul își suge degetul nu atunci când este bebeluș, ci mai frecvent între vârsta de 1 an și jumătate- – doi ani. Cel mic își suge degetul mai mult în perioade de stres, anxietate, oboseală sau foame. Nu trebuie să te îngrijorezi când își suge degetul – este modalitatea prin care cel mic reușește să se liniștească. Cei mai mulți dintre copii depășesc etapa în care își sug degetele în preajma vârstei de 3-4 ani, dar dacă obiceiul de a-și suge degetul nu încetează după ce copilul împlinește 5 ani, acesta ar trebui să fie discutat cu un psiholog, pentru că marchează probleme emoționale mai grave.
Probleme de sănătate
Când copilul suge degetul există urmări și în plan fizic:
- deformarea danturii – obiceiul de a suge degetul determină modificarea alinimentului dinților, degetul fiind plasat deasupra limbii, în timp el împinge înspre afară dinții superiori și spre înăuntru pe cei inferiori.
- dacă cel mic suge degetul foarte tare, se poate forma un țestu în exces (calus) și pot apărea chiar defecte de vorbire
- pielea degetului ‘preferat’ și gustat des se crapă, iar în crăpături se adună bacterii care porduc infecții.
Uite cum să-l faci pe cel mic să renunțe la a-ți suge degetul, fără mari drame.
foto Shutterstock