Deși încă foarte mici, fără să priceapă cuvinte, bebelușii învață să recunoască nemulțumirea în funcție de tonul pe care îl folosește adultul. Deși mulți părinți cred că trebuie să aștepți până la câțiva ani cu disciplina, pentru că bebelușii oricum nu înțeleg prea multe regulile de disciplină trebuie stabilite chiar din primele luni de viață, chiar dacă nouă ni se pare absurd. Fiecare vârstă are regulile ei de disciplină. Uite ce înseamnă disciplină în cazul unui bebeluș:
Un studiu realizat (n-o să vă placă deloc această comparație) pe câini a urmărit comportamentul acestora atunci când li se spuneau cuvinte de ceartă, dar pe un ton blând și când li se aduceau laude, dar pe un ton de ceartă. La cuvintele de laudă spuse pe ton de ceartă răspundeau ca atunci când știau că sunt pedepsiți. La fel, și copiii mici, fără să priceapă sensul cuvintelor, înțeleg foarte bine un ton dezaprobator. La această vârstă disciplina ține de siguranța lor – ne le veți permite să zgârie, să tragă, să muște lucruri care îi pot răni.
Ce funcționează:
- o voce fermă
- redirecționarea atenției
- limitarea comportamentelor problemă – nu permiteți mușcatul sau lovitul în joacă
- lăudarea fiecărei realizări
Cum să reacționezi – în loc să spui ‘Nu, nu , nu!’ când bebe se repede spre cuțite, formulează interdicția la nivel personal ‘Asta nu e pentru Ioana‘ sau și mai bine, strigă bebelușul pe nume. Odată ce i-ai captat atenția, o poți redirecționa în altă parte, fără să fie nevoie să folosești negații prea multe. Când folosești multe ‘Nu’-uri, copilul tău îl va descoperi și el mai repede pe nu și va fi destul de complicat să disciplinezi un încăpățânat.