Psihologului francez Alfred Binet (1857-1911) îi datorăm primul test de inteligență. Scopul lui era să identifice elevii care au nevoie de ajutor pentru a putea face față programei școlare. Ulterior, testul a fost îmbunătățit de Levis M. Therman, de la universitatea Stanford, pentru a putea măsura nivelul individual de inteligență. Testul Stanford-Binet stă la baza tuturor testelor de inteligență de astăzi, cunoscute generic sub numele de teste IQ. Dar cât de relevante sunt cu adevărat aceste teste?
IQ este prescurtarea pentru intelligence quotient, iar numărul (rezultatul) de la testul IQ este obținut din împărțirea cârstei mintale echivalente a copilului (evaluată în urma testului) la vârsta fizică a copilului, rezultatul înmulțindu-se apoi cu 100.
Deși în ultima vreme, din ce în ce mai mulți părinși doresc să-și testeze copilul – fie pentru că îl cred supradotat, fie pentru că suspectează anumite probleme, ei nu sunt conștienți de faptul că aceste teste nu reprezintă un indicator absolut. Testele IQ pentru copiii mai mici sunt mult mai slabe în ‘preziceri’ decât cele pentru copii mari. Pe de altă parte, ele se bazează pe experiența de viață a copilului, care diferă de la cultură la cultură. Doi copii (la fel de inteligenți genetic) trăind într-un sat african și, respectiv, în New York, vor avea rezultate disproporționate la același test IQ.
Rezultatul testelor IQ în sine nu reprezintă neapărat indicatorul nivelului de inteligență, ci faptul că acel copil, care poate fi perfect capabil să învețe, are nevoie de o altă abordare.Dacă abordarea se schimbă și copilul va avea un rezultat mai bun la teste ulterioare.
Anul trecut, în urma unui sondaj on-line în care peste 100.000 de oameni din jurul lumii au fost rugați să completeze teste care măsurau diferite aspecte ale abilităților cognitive, ca memoria, capacitatea de atenție, planificare și înțelegere, cercetătorii au demonstrat încă o dată că doar un singur indicator al inteligenței – ca testele IQ – nu este suficient.
Deși memoria pe termen scurt, capacitatea de înțelegere și agilitatea verbală ne definesc ca fiind inteligenți, ele sunt operate de circuite nervoase diferite la nivelul creierului iar o persoană poate excela pe o porțiune, în timp ce pe altele nu – așa că un simplu teste de inteligență, precum cel numit generic de măsurare a IQ-ului nu determină ,de fapt, cât de inteligenți suntem cu adevărat- a declarat unul dintre autorii studiului, Roger Highfield, director de relații externe la Science Museum din Londra.
foto Shutterstock