O numesc «troleibuz», ii spun sa inchida gura, ca sa n-o fulgere, sa aiba grija sa nu rugineasca etc. Incerc s-o alin si-i spun ca toate astea n-au nici o importanta, ca trebuie sa poarte aparatul ca sa aiba un zambet frumos, dar ea se supara pe mine, considerand ca n-o ascult si ca nu iau problemele ei in serios.
Ei i se pare ca e sfarsitul lumii ca un coleg anume ii adreseaza cuvinte jignitoare si nu faptul ca ar putea ramane toata viata cu dintii inegali. De aceea, asteapta ca eu sa-i raspund concret la intamplarea din ziua respectiva, iar atunci cand ii spun sa nu ia in seama vorbele rautacioase ale colegilor, ma acuza ca nu ascult ce-mi povesteste.
Carmen Iancu, psiholog: „Ofera-i toata atentia ta
Ca sa intelegi neplacerea sau suferinta unui om trebuie sa te pui in locul lui. Copiii ne semnaleaza, in propriul lor limbaj, ceea ce-i deranjeaza, dar nu atat de explicit si de coerent cum ar putea s-o faca un adult.
In cazul in care un copil are nevoie de o „corectare a carei utilitate nu o poate intelege, este bine sa-i explicam pe indelete de ce trebuie sa o accepte, mai ales daca ea presupune o inrautatire temporara a aspectului exterior – cum este in cazul unui aparat dentar. Astfel, copilul va putea face fata comentariilor venite, in primul rand, din partea colegilor.
Cea mai indicata atitudine este ca parintele sa-l determine pe copil sa inteleaga rostul intamplarilor din viata lui. Pentru aceasta, este nevoie de o ascultare activa. A-l asculta activ inseamna sa te convingi ca ceea ce ai auzit reprezinta ceea ce a vrut sa comunice copilul.
Nu te preface ca-l asculti
A incerca sa schimbi subiectul sau sa iei peste picior un copil necajit este o idee nefericita. Pe termen scurt, copilul se va simti ignorat, iar pe termen lung, va crede ca a plange sau a te destainui sunt atitudini gresite. In acest fel, sentimentului de frustrare resimtit de copil i se vor adauga si cele de frica si de vinovatie, astfel incat se va simti si mai prost.
Daca esti foarte ocupata atunci cand micutul tau are ceva important sa-ti comunice, nu te preface ca-l asculti, pentru ca-si va da seama ca nu esti atenta. Mai bine roaga-l sa aiba putina rabdare, iar atunci cand te eliberezi, dedica-i intreaga ta atentie.
Ascultare plina de dragoste
– Priveste-l in ochi, ca sa-i arati ca-l asculti. Urmareste cu atentie tot ce vrea sa-ti spuna.
– Daca odorul tau este cu adevarat suparat, nu incerca sa-l binedispui, ci arata-i ca participi la suferinta lui murmurand: „O, Doamne!, „Vai! etc.
– Nu considera ca trebuie sa ai sfaturi sau raspunsuri pentru toate situatiile. Simple comentarii de genul: „Chiar asa?, „Nu se poate! au darul de a face copilul sa-si dezlege limba.
– Daca repeti sau rezumi ceea ce ti-a spus, il vei convinge ca intr-adevar nu ai scapat nici un cuvintel din destainuirea lui.
Foto: HEPTA/PHOTONONSTOP.