Contrar parerii generale, rata de crestere scade dupa implinirea varstei de un an, iar ritmul se mentine lent in anii prescolari si preadolescenta.
Paradoxal insa, nevoile nutritionale ale copilului de +1 an sunt crescute. Dupa implinirea varstei de un an, hranirea la cerere ar trebui sa lase locul unui program de masa mai riguros.
Copilul are de acum capacitatea de a dormi toata noaptea, si cantitativ, consuma suficienta hrana la o masa, astfel incat trei mese si alte doua gustari pe zi sa-i asigure necesarul caloric si nutritional, in conditiile unei diete echilbrate.
Multi parinti introduc laptele de vaca imediat dupa implinirea varstei de un an, insa specialistii arata ca acesta nu este potrivit pentru nevoile nutritionale ale copiilor mici.
Laptele de vaca este relativ sarac in vitaminele E, D si C, in fier si acizi grasi esentiali, are un continut excesiv de sodiu si potasiu si prezinta de 3 ori mai multe proteine decat laptele uman.
Bebelusii hraniti cu lapte de vaca pot dezvolta grave probleme de sanatate – incepand cu anemia cronica, si continuand cu suprasolicitarea rinichilor si a ficatului. In plus, proteinele si lipidele din lapte nu pot fi procesate de sistemul digestiv imatur al unui bebelus, ceea ce, in timp, duce la aparitia asa-numitului sindrom pluricarential.
5 mese pe zi, dintre care trei mese principale si doua gustari, asigura necesarul nutritional al copiilor mici dupa implinirea varstei de un an. Acesta va ramane ritmul ideal pentru ca cel mic sa primeasca o portie de energie si sa se dezvolte armonios.
Obiceiuri la masa
Dupa implinirea varstei de un an, copilul ar trebui incurajat sa se hraneasca singur (noroc ca exista bavetele din plastic si detergentii care scot cele mai frecvente pete…) Ofera-i cu incredere lingurita si canuta si lasa-l sa se descurce.
Folosirea biberonului este contraindicata dupa implinirea varstei de un an, din mai multe motive – deformeaza bolta palatina si felul in care copilul ar mesteca in mod natural (modul in care dintii „calca'), favorizeaza aparitia cariilor si, nu in ultimul rand, produce o dependenta la nivel psihic.
Multi dintre copiii lasati de catre parinti seara, la culcare, cu biberonul, sa se „adoarma' singuri, se imprietenesc cu biberonul, in lipsa caruia dezvolta o anxietate pentru care pot necesita ulterior sedinte de psihoterapie (fara exagerare!).
„Autoservirea' poate rezolva si alte potentiale probleme. Hranindu-se singur, copilul isi va lua necesarul de hrana, nu va fi supraalimentat – caci adultii tin sa ofere supraportii, uitand ca stomacul unui copil si cel al unui adult difera si ca marime.
Tine cont de faptul ca, desi acum sunt mai mari, pericolul de inec exista inca. Un adult trebuie intotdeauna sa supravegheze un copil la masa si sa fie pregatit sa intervina, in caz de urgenta.
Tine cont si de faptul ca celor mici trebuie sa le oferi variante, dar sa nu lasi alegerea pe seama lor.
Cateva sugestii
- Nu comite si tu greseala de a-i da prea multe lichide inainte de masa. Nu mai simte nevoia de hrana solida, iar laptele si sucurile de fructe nu ofera suficienti nutrienti in lipsa felurilor principale.
- Deja dupa un an, cu exceptia mancarurilor prea grase si prea condimentate, care nu sunt, oricum, indicate nici pentru adulti, copiii pot manca mai multe alimente prezente si in meniul adultilor. Cei mai multi dintre parinti considera, deci, ca nu mai este cazul sa pregateasca mese separate. Alimentatia trebuie in continuare adaptata. Sau, de ce nu, mancati voi mai sanatos.
- Atentie, nu face abuz de multivitamine.
Page: 1 2