Se ingrijora ca nu petrece suficient timp cu copiii ei. Apoi fetita sa i-a lasat un biletel…

Sa impaci viata de parinte cu cea de angajat full-time nu e deloc usor si asta o stiu foarte bine mamele ce pleaca zi de zi spre locul de munca.

Aimee se ingrijora constant ca nu petrece suficient timp cu copiii sai si ca nu face destule pentru a-i ajuta sa creasca cat mai bine.

Cu programe aglomerate, Aimee isi duce in fiecare dimineata copii la scoala, pleaca apoi la munca. Cand se intorceau toti 3 acasa era deja seara, cand nu mai ramanea timp decat pentru cina, teme si pregatire de culcare.

Zi de zi aceeasi rutina, incat Aimee ajunsese sa se intrebe daca nu cumva petrece prea putin timp cu copiii si daca ei isi dau seama de sacrificiile pe care ea le face. La scurt timp a primit un raspuns care i-a inlaturat orice ingrijorare.

 

„ti-am lasat cheile de la inima mea'

„Ca mama ce munceste, simt de multe ori ca sunt la mila programului de la munca si a programului de la scoala.

In fiecare zi pregtesc copiii de scoala, alerg sa ajung la 7 la munca, apoi la diferite evenimente sportive cu ei.

Urmeaza cina, temele si somn. In fiecare noapte, la ultimul pupic de noapte buna pe care il dau copiilor mei de 8 si 10 ani, ma copleseste un sentiment cunoscut: vina.

Am petrecut suficient timp cu ei? Le-am spus cat ii iubesc de suficiente ori? I-am hranit suficient de sanatos la cina? S-au uitat prea mult la televizor in seara asta?

Am fost prea stricta ca nu i-am lasat sa mai stea „inca 5 minute' sau ca nu m-am culcusit langa ei pana sa adoarma (ar fi fost a 3-a noapte la rand)?

Aceasta indoiala e constanta. Nu conteaza cati pupici sau cate imbratisari le dai sau de cate ori le spui ca ii iubesti, noi, mamele, tot timpul simtim ca nu facem destule.

Asa curge zi dupa zi, sperand ca ai nostri copii vor vedea sacrificiul, iubirea neconditionata, modurile in care ai incercat tot ce ai putut. Toate pentru ca intr-o buna zi sa observam ceva care sa ne spuna ca am reusit.

Pentru mine, acea zi a inceput azi dimineata. Ma pregateam sa ies din casa, cand am observat ca legitimatia de munca si cheile nu erau unde le puneam de regula. Am inceput sa caut disperata si am dat in final de tot ce-mi lipsea. Fetita mea de 8 ani lasase niste biletele inainte de culcare.

„Gata de condus', langa chei, „Alege-ti inelul care-ti place mai mult' langa 3 dintre bijuterii, „vrei sa iei pranzul?'

Am gasit o punga in frigider cu apa, supa si fulgi de ovaz gata pregatita pentru mine. Langa pachetel era un alt bilet: „ti-am lasat cheile de la inima mea'.

S-ar putea ca ea sa nu-si dea seama acum, insa biletelele astea scrise cu creionul au fost exact ce-mi trebuia pentru a-mi insenina ziua. Mi-au aratat ca totusi, poate chiar face ceea ce trebuie.'

 

Sursa articol: Facebook Love What Matters

Redactia.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Trending news
Mai multe articole