Am discutat despre somnul copiilor dar si despre tulburarile de somn la copii cu dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru si specialist in somnologie pediatrica.
Din ce motiv apar episoadele de somnambulism la copii?
Somnambulismul apare de obicei in prima 1/3 a noptii, in timpul somnului profund si consta in episoade care implica uneori doar ridicatul din pat si mersul , alteori apar miscari complexe in somn.
Somnambulismul este mai frecvent la copii decat la adulti si apare in special la persoanele deprivate de somn. Pentru ca cel mai adesea copilul cu somnambulism ramane in somnul profund in timpul episodului respectiv va fi greu de trezit sic el mai probabil nu isi va aminti nimic dimineata la trezire.
In multe situatii apare mai mult decat mersul in somn si anume, pot sa apara miscari precum ridicatul si sezutul in pat timp in care copilul pare ca se uita de jur imprejur, pot sa apara plimbarea prin camera, prin casa sau chiar in afara casei. Exista o anume temere ca in timpul acestor episoade copilul nu trebuie trezit , insa totusi ar trebui luate unele masuri de precautie pentru a preveni accidentarea copiilor si chiar trezirea acestora.
Un factor care poate favoriza aparitia somnambulismului este sindromul de apnee in somn, de asemenea au fost descrisi ca triggeri apisoadele febrile, deprivarea de somn, anumite sedative.
Dispare somnambulismul odata ce copilul creste?
Episoadele de somnambulism de cele mai multe ori se remit in timp, uneori insa pot persista si la varsta adulta fara a fi associate cu problem psihologice sau psihiatrice.
Cel mai adesea aceste tulburari de somn sunt inofensive si nu necesita tratament medicamentos. Este important a se identifica un posibil trigger al episoadelor de somnambulism, a se regla rutina de somn si durata de somn corespunzatoare si nu in ultimul rand un mediu de somn linsitit cu evitarea temperaturii excesive si a fumatului pasiv. In cazul in care episoadele sunt frecvente este important a se crea un mediu de somn securizant astfel incat sa se evite potentiale accidente.
Cum putem trata bruxismul de pe timpul noptii?
Bruxismul sau scrasnitul dintilor in timpul somnului la copii este relatat de mai mult de o treime dintre parinti . Daca acesta apare regulat poate determina afectari dentare, durere si tulburarea calitatii somnului. Deprivarea de somn sau factori precum apneea in somn pot favoriza aparitia bruxismului astfel ca este important a se investiga existenta acestora. Un consult ortodontic se impune atunci cand bruxismul devine o manifestare constanta.
Un program de somn dezechilibrat (ora de culcare foarte tarzie de exemplu) poate afecta sistemul imunitar?
In ultimii ani, cercetările s-au indreptat către ritmicitatea circadiană in secreţia multor mediatori imuni şi neuroendocrini şi identificarea consecinţelor deprivării de somn asupra răspunsului imun. Astfel rolul important pe care il are dezechilibrul somnului la nivelul sistemului imun este deja bine documentat in diferite afecţiuni iar mai recent, studiile au fost aprofundate pană la nivel molecular, fiind examinată activarea/inactivarea(up-/down-regulation) genelor ce modulează răspunsul imun.
Aşadar, pe langă rolul cognitiv (consolidarea memoriei de lungă durată), somnul pare să prezinte importanţă şi in memoria imunologică.
Activarea sinapsei imunologice in timpul somnului fiziologic stă la baza inducerii stării de somn, cu scopul de a pune organismul in repaus și, astfel, de a crește capacitatea de apărare in anumite afecțiuni severe.
Unii autori au demonstrat că persoanele care nu dorm suficient au un risc crescut de a dezvolta infecții, tocmai prin imunodepresia secundară oboselii. Există o relație stransă intre somn/starea de veghe și diferite perioade evolutive ale bolilor infecțioase (incubație, debut, perioada de stare, convalescență), prin intermediul mecanismelor de apărare a organismului care participa in acest proces infecțios complex alaturi de o multitudine de factori: genetici, psiho-sociali, familiali, stres, agresivitate agent patogen, imunitate gazda, etc.
Pierderea parțială cronică de somn este un fenomen care afectează mai frecvent persoanele care muncesc in ture. In studiile clinice, acestea au raportat mai multe cazuri de infecții decat persoanele a căror activitate profesională nu se desfășoară şi in ture de noapte. Legătura dintre somn și sistemul imunitar are implicații importante estimandu-se că faţă de acum 50-60 de ani, durata medie a somnului a scăzut cu aproximativ 1 oră şi jumătate.
Este importanta astfel conștientizarea rolului somnului şi a influenţei negative pe care o au tulburările de somn in veriga imunologica atat la copii, cat şi la adulţi.
Somnul de pranz: pana la ce varsta este recomandat, cat ar trebui sa dureze, care sunt orele ideale pentru somn la pranz?
Bebelusii isi definesc propriul lor ritm circadian in timpul primelor luni de viata. Acest lucru se intampla treptat, cele mai importante modificari fiind in primele 6 luni. (Revista de somnologie pediatrica) Astfel, in primele zile de viata, nou-nascutii nu fac diferenta intre noapte si zi.
Ritmul lor de somn este modulat doar de senzatia de foame si satietate si pare sa fie determinat genetic.
Ritmurile de somn incep sa se dezvolte la copii in jurul varstei de sase saptamani, si pana la trei-sase luni majoritatea copiilor pot avea un ciclu somn/veghe regulat.
Pana la varsta de doi ani, majoritatea copiilor petrec mai mult timp dormind decat treji, necesitatile crescute de somn corespund dezvoltarii intense de la aceasta varsta..
In acest sens perioadele de somn din timpul zilei depind de mai multi factori precum nevoia individuala de somn, ritmul de somn /veghe, calitatea somnului din timpul noptii cat si din timpul zilei, agitatia si activitatile de pe parcursul zilei. Astfel momentul cel mai potrivit pentru somnul de zi cat si beneficiile acestuia se stabileste individual, in functie de interactiunea acestor factori
Pe Dr. Mihaela Oros o puteti intalni in cadrul seminarului „Ai grijă de somnul copilului tău!’
Dr. Mihaela Oros
Medic primar pediatru
Atestat somnologie