Când vorbim despre tulburări de limbaj la vârsta copilăriei, cel mai des ne vin în mine problemele de pronunție si bâlbâiala, însă tulburările de limbaj din pacate nu se limitează aici. Într-adevar, printre cele mai des întâlnite tulburări putem regăsi întârzierea în devoltarea limbajului, tulburările de pronunție, dar și balbismul (bâlbâiala).
Care sunt cele mai frecvente tulburări de limbaj la copii?
Cea mai frecventă tulburare de limbaj care apare la vârsa copilăriei este întârzierea în dezvoltarea limbajului; acesta constă într-un decalaj înregistrat la nivelul general al achiziției limbajului în raport cu evoluţia normală vis-a-vis de vârstă, sunt deci acei copii care pe palierul limbjului se află la un nivel mult mai scăzut față de vârsta lor cronologică.
O parte dintre părinții care au pașit pe ușile centrului nostru au relatat că nu și-au pus foarte multe semne de întrebare până la intrarea copilului în gradiniță, sperând că acolo acesta va începe să vorbească, însă în multe dintre cazuri nu a fost așa cum s-au așteptat, fiind nevoie să apeleze la ajutorul logopedului.
Era vorba despre o întârziere în dezvoltarea limbajului și, din păcate aceasta, nerezovată, venea la pachet cu întârzieri pe toate planurile, copiilul rămânând deci în urmă cu achizițiile pe plan cognitiv, dacă nu se poate exprima verbal.
Cum se manifestă întârzierea în dezvoltarea limbajului?
Aceasta constă în folosirea unui număr redus de cuvinte, dacă la copilul neurotipic primele cuvinte apar în jurul vârstei de 10-12 luni, la copilul cu întârziere în devoltarea limbajului, acestea apar în jurul vârstei de 2 ani sau mai târziu.
De asemenea, la nivelul propozițiilor construcția este una limitată, în timp ce copilul neurotipic reușeste construcția unor propoziții de la 12-15 luni, copilul cu întârziere în dezvoltarea limbajului va reuși să le formuleze abia în jurul vârstei de 3 ani, iar atunci sunt formulate prin alăturarea a 2-3 cuvinte, fără a folosi cuvinte de legatură și uneori fără a avea sens.
Totodata, pe lângă verbalizarea întârziată, în cazul acestor copii apar și dificultăți la nivelul înțelegerii limbajului, mai ales atunci când aud cuvinte cu înțeles abstract pentru care nu au un suport vizual.
La majoritatea copiilor cu care am lucrat au fost afectate topica frazării și structura gramaticală, iar în cele mai multe dintre cazuri și pronunția sunetelor era una deficitară. Astfel că am intervenit prima dată pe îmbogățirea vocabularului, iar apoi pe corectarea sunetelor afectate.
Ce reprezintă tulburările de pronunție?
În cazul tulburărilor de pronunție copilul va deforma, va pronunța deficitar sau va înlocui unele sunete sau grupuri de sunete. Au trecut mulți puști pe la noi, unul mai simpatic ca altul, iar dintr-o statistică internă am observat că cele mai frecvente sunete afectate sunt S, Ș, R, și grupurile de sunete CE și CI. Un copil poate pronunța deficitar de la unul la 7-8 sau mai multe sunete, în acest caz vorbim deja despre o dislalie polimorfă.
Cum se manifestă balbismul (bâlbaiala)?
În cazul copilului cu bâlbâială, acesta știe cu precizie ce ar vrea să spună, dar în același timp nu este capabil, din cauza unor opriri involuntare, a repetițiilor și/sau a prelungirii unui sunet. Copilu poate să conștientizeze sau nu bâlbâiala, uneori îl poate afecta social în momentul în care este conștientizată, însă din practică am observat că acei copii care își conștientizează bâlbâiala au șanse de a se corecta mai lesne.
Cum îi putem ajuta pe copiii cu tulburări de vorbire?
Primul pas pe care părintele îl poate face este acela de a avea o vorbire corectă în dialog cu micuțul, fără a prelua din pronunția deficitară a acestuia doar pentru amuzament, pentru că învățarea la copil se produce prin imitație în primii ani de viață.
Pe de altă parte, perioada în care se consideră că dificultățile de pronunție sunt de natură fiziologică și se pot corecta de la sine este pâna în jurul vârsei de 3 ani, după acestă vârstă se consideră a fi vorba despre dislalie propriu-zisă și se recomandă intervenția unui logoped.
Când trebuie să mergem la logoped?
Ca logoped recomand să se înceapă corectarea cât mai timpuriu, pentru a nu permite deprinderilor deficitare să se consolideze și pentru că, din practică am observat că în unele cazuri tulburările de pronunție se pot manifesta și în scris, iar în acest caz corectarea este una mai anevoioasă.
Corectarea se face de la cel mai puțin afectat sunet la cel mai grav afectat și este reomandat să fie susținută în permanență și de către părinte prin respectarea temelor pe care le va primi din partea logopedului.
În cazul copiilor cu balbism cele mai bune rezultate în procesul logopedic le-am obținut folosind terapiile comportamentale, de relaxare, ludice si sugestive, iar printre exercițiile cu cele mai bune rezultate, pe lânga cele de respirație s-au numărat jocurile de rol, compunerea de povești și folosirea metronomului.
Anda – Bianca BĂCANU,
logoped, psiholog,
Președinte Asociația Bright Future For Every Child
Foto: Shutterstock.com