Afirmaţia „prevenirea bolilor începe din farfurie este foarte adevărată. Starea de sănătate, pe termen scurt şi pe termen lung, depinde în mare măsură de ceea ce mâncăm.
Sănătatea ta şi a celor dragi este cel mai de preţ lucru, însă atunci când suntem întrebaţi ce facem zilnic pentru a ne păstra această sănătate nu putem răspunde.
Adesea, considerăm că sănătatea e ceva care se obţine cu tratamente şi pastile, dar adevărul este că orice gest al nostru are influenţe asupra stării noastre fizice şi psihice.
În primul rând, este important să conştientizăm că nu s-a inventat încă pastila-minune, care să ne ferească de boli sau să ne vindece când ne îmbolnăvim.
Dar depinde de noi să adoptăm un mod de viaţă sănătos, lipsit de excese, cu activitate fizică zilnică şi mai ales o alimentaţie care să asigure toate principiile nutritive în cantităţi optime.
Prevenirea bolilor începe din farfurie
Alimentele ne oferă „cărămizile din care este construit organismul (proteinele) şi „combustibilul cu care acesta funcţionează (glucidele, lipidele). Există situaţii, însă, în care excesul sau deficitul în anumiţi nutrienţi poate să ducă la apariţia unor afecţiuni grave:
1. Alimentaţia dezechilibrată este considerată a fi factorul determinant pentru 30% din cazurile de cancer. Persoanele obeze prezintă un risc crescut de apariţie a cancerului de colon. Un consum adecvat de legume, fructe şi cereale integrale poate preveni apariţia acestei afecţiuni.
2. Dulciurile şi grăsimile animale în exces pot duce la apariţia diabetului zaharat de tip 2. Este de preferat ca în alimentaţie glucidele să provină în mare parte din cereale, cartofi, orez şi mai puţin din produsele dulci (ciocolată, zahăr), iar în cazul grăsimilor, accentul trebuie pus pe grăsimile nesaturate, în defavoarea celor saturate.
3. Aportul insuficient de calciu şi de vitamina D în perioada de creştere duce la apariţia rahitismului, iar la femei, dupa 45 de ani, favorizează apariţia osteoporozei. Vitamina D este produsă în organism prin expunere la soare, dar în cantităţi insuficiente. Se găseşte în schimb în diferite alimente: produse lactate, margarină, ficat de vită, gălbenuş de ou, carne de peşte.
4. O alimentaţie echilibrată, fără excese, corelată cu tipul de activitate desfăşurată zilnic ne fereşte de multe afecţiuni şi ne asigură energia necesară pentru a face faţă activităţilor de zi cu zi.
Grăsimile din farfurie
Consumul în exces de lipide de origine animală (adică de grăsimi saturate) duce la creşterea colesterolului din sânge şi implicit la creşterea riscului de apariţie a o mulţime de boli cardiovasculare. Pentru prevenirea acestor afecţiuni se recomandă limitarea consumului de grăsimi saturate (carne grasă, produse lactate grase) la maxim 10% din aportul caloric zilnic şi creşterea consumului de grăsimi nesaturate (uleiuri vegetale, margarine tartinabile, peşte).
Pericolul obezităţii la copii
Orice părinte îşi doreşte un copil sănătos. Din păcate, în zilele noastre tot mai mulţi copii şi adolescenţi sunt supraponderali sau chiar obezi. Cauzele, dacă excludem diferitele patologii (boli genetice, dereglări hormonale), sunt determinate de cele mai multe ori de supra-alimentare şi sedentarism.
În ultima vreme se observă o grijă exagerată a părinţilor care măresc numărul sau mărimea porţiilor zilnice ale copiilor, ceea ce poate conduce la hiperplazie (creşterea) ţesutului adipos şi la mărirea depozitelor de grăsime.
În plus, în comerţ există o ofertă bogată şi foarte tentantă de snacksuri, chipsuri, dulciuri, sucuri sintetice – produse hipercalorice (cu densitate energetică mare într-un volum mic, fără valoare nutritivă). Copiii le consumă necontrolat şi exagerat, uneori chiar în locul meselor, în detrimentul alimentelor ce conţin substanţe nutritive.
Mai mult, copiii petrec tot mai mult timp în faţa televizorului şi a calculatorului, sunt scutiţi de la orele de sport, circulă cu autobuzul sau sunt duşi de părinţi la şcoală cu maşina. Lipsa de mişcare în perioada de creştere, când structura osoasă şi musculară trebuie solicitate pentru formare şi definitivare, are repercusiuni asupra dezvoltării armonioase şi favorizează apariţia unor boli (diabet, obezitate). Iată doar câteva din greşelile ce se pot face.
Tot aici, găsim însă şi răspunsurile: pentru evitarea pericolului apariţiei obezitătii la copii, e necesar, în primul rând, ca părinţii să beneficieze de o anumită educaţie. Aceştia trebuie să pună pe primul plan sănătatea lor şi a copiilor, care găsesc primele modele de comportament în familie, unde exemplul personal al părinţilor contează enorm.
Copiii trebuie obişnuiţi să consume alimente nutritive: cereale integrale, legume, fructe, lapte şi produse lactate, margarină, carne, ouă, care să le asigure necesarul caloric pentru acoperirea ratei de creştere, a activităţii fizice şi intelectuale.
Chiar în condiţiile în care încercăm să prevenim obezitatea, grăsimile (în special cele nesaturate) nu trebuie să lipsească din alimentaţia copiilor, deoarece ele potenţează asimilarea vitaminei D, vitamină foarte importantă pentru prevenirea rahitismului, şi conţin acizi graşi esenţiali absolut necesari dezvoltării organismului.
Principiile unei gustări sănătoase
Gustarea ideală nu este ciocolata (care induce o stare de agitaţie şi spoliază organismul de calciu), ci un fruct sau un iaurt. Foarte important pentru o alimentaţie echilibrată este micul dejun.
Un sandviş cu pâine integrală, margarină, o felie de şuncă sau carne slabă şi o legumă de sezon, servite împreună, dimineaţa, oferă toate categoriile de nutrienţi pentru o masă, dar şi energia necesară pentru activităţile de peste zi.
Cele 5 secrete ale unei alimentaţii echilibrate:
1. Proteinele, esenţiale în dezvoltarea şi refacerea ţesuturilor, sunt conţinute în special în carne, lapte şi produse lactate, ouă, leguminoase uscate, cereale, şi sunt necesare în procent de 10 – 15% din aportul caloric zilnic.
2. Principala sursă de energie, care asigură 50 – 65% din necesarul caloric sunt glucidele (carbohidraţii). Sursele ideale de carbohidraţi complecşi sunt cerealele integrale, legumele (cartofi), orezul, fructele uscate, care în acelaşi timp conţin şi fibre vegetale, cu rol în prevenţia constipaţiei şi a cancerului de colon.
3. Grăsimile nu trebuie eliminate din dietă, având rol structural, energetic, în asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Nutriţioniştii recomandă limitarea consumului de grăsimi de origine animală (predominant grăsimi saturate) în favoarea celor de origine vegetală (ce conţin predominant grăsimi mono şi polinesaturate, ulei de măsline, avocado, oleaginoase, margarine tartinabile), pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi a obezităţii. Necesarul de grăsimi într-o alimentaţie echilibrată este de 30 – 35% din aportul caloric zilnic.
4. O dietă echilibrată şi variată (bogată în legume şi fructe proaspete) furnizează întreaga gamă de vitamine, minerale şi oligoelemente necesare pentru un status nutriţional optim.
5. Un element foarte important este apa, necesară în cantitate de cel puţin doi litri/zi, pentru o bună hidratare. Parţial poate fi înlocuită cu ceaiuri neîndulcite, sucuri naturale de legume sau fructe.