Sistemul imunitar al unui bebelus nu este matur la nastere si se dezvolta in ritm accelerat pe parcursul primelor sase luni de viata.
In timpul sarcinii, mamele au „imprumutat anticorpii lor, prin intermediul placentei, pentru ca bebelusul sa aiba o minima protectie la venirea pe lume. Imunoglobulinele IgG sunt singurii anticorpi care trec prin placenta. Prezenti in proportie de 75-80% in toate fluidele corporale, sunt considerati cei mai importanti anticorpi care lupta impotriva infectiilor bacteriene si virale, protejând inca din viata intrauterina fatul. Dupa nastere, bebelusii alaptati continua sa primeasca anticorpii mamei. Colostrul si, mai apoi, laptele matern contin toate cele 5 tipuri de anticorpi – imunoglobulinele IgA, IgD, IgE, IgG si IgM, oferind ceea ce numim imunitate pasiva.
Dupa cateva luni de la nastere, nivelul anticorpilor primiti de la mama scade, iar organismul unui bebelus sanatos incepe sa produca in „regim propriu mai multi anticorpi. In aceasta perioada, in care anticorpii mamei nu mai sunt prezenti in numar mare, dar nici organismul bebelusului nu secreta intr-un ritm prea rapid anticorpi, cel mic este expus mai mult riscului de imbolnaviri. De-abia dupa implinirea vârstei de 6 luni, organismul unui bebelus produce anticorpi intr-un ritm normal, care acopera necesitatile de aparare la acea varsta. Totusi, cei mici ramân vulnerabili in fata bacteriilor si virusurilor, iar aici intervin vaccinurile, care suplimenteaza protectia (inca fragila) pe care o ofera propriul lor organism. Vaccinurile, care contin cantitati mici de virus, provoaca organismul sa produca anticorpi impotriva respectivei boli. Odata acestia produsi, informatia este „stocata in sistemul imunitar care, la un viitor atac, va putea lupta eficient. Dupa vaccinare, imunitatea se obtine pe viata, in cazul anumitor boli, sau pe o perioada determinata (de aceea sunt necesare rapelurile), in cazul altor boli. Cele mai multe vaccinuri se efectueaza in jurul vârstei de doua luni, tocmai pentru ca atunci imunitatea pasiva incepe sa scada.
5% imunoglobuline
se transmit prin laptele matern. Sucul gastric ar distruge acesti anticorpi, dar glandele mamare „impacheteaza anticorpii intr-o substanta protectoare.
Colostrul, laptele din primele zile, desi redus ca volum, contine un cocteil puternic de carbohidrati, proteine si, extrem de important, anticorpi. Pentru ca sistemul digestiv al unui bebelus nu poate procesa prea bine grasimile, natura a pregatit hrana perfecta pentru aceasta perioada, colostrul fiind sarac in grasimi si actionând ca un laxativ, ajutând nou-nascutul sa „produca primele scaune.
Laptele matern isi defineste formula cam prin a zecea zi dupa nastere si este adaptat perfect nevoilor bebelusului. Studiile arata ca bebelusii alaptati sunt mai putin expusi riscului de infectii (pulmonare sau la nivelul urechii) si diaree, decât cei hraniti cu formula. Desi producatorii au gasit formule foarte apropiate de compo–zitia laptelui matern, acestea nu pot replica intocmai formula pregatita de natura special pentru bebelus si nu pot furniza anticorpii atât de necesari pentru sanatatea unui copil in primul an de viata.