In jurul varstei de trei luni, bebelusul tau iti poate urmari privirea in timp ce aceasta se indreapta spre stanga sau spre dreapta, chiar daca iti misti doar ochii, in timp ce capul ramane nemiscat. Vei vedea cum ochii i se misca in aceeasi directie cu ai tai si ca iti urmeaza privirea chiar daca nu poate vedea la ce te uiti. Urmarindu-ti privirea, el iti spune: „Vreau sa stiu la ce te uiti. Insa nu ii place cand iti feresti privirea.
La fel ca adultii, si bebelusii se indeparteaza de cei care nu-i privesc in ochi. Experimentele au aratat ca bebelusii zambesc mult mai putin unui chip ai carui ochi se uita in stanga sau in dreapta, decat unuia care ii priveste direct.
De asemenea, bebelusului nu-i place sa fie privit pe furis, cu coada ochiului. Faptul ca urmareste privirea celuilalt e alta dovada a intersubiectivitatii, a ideii de „semen care leaga bebelusul de adult. Legatura care se consolideaza pe masura ce trec lunile.
Raspunzand gesturilor copiilor le reduceti frustrarea si tensiunea. Bebelusii sunt cei mai fericiti atunci cand se simt comunicand, cand gesturile lor starnesc anumite reactii.
Comunicarea prin atingere – o experienta benefica si pentru mame.
Contactul dintre pielea bebelusului si cea a mamei stimuleaza eliberarea oxitocinei – hormon prezent la nivelul creierului si al fluxului sanguin, care ajuta in procesul de stabilire a unei relatii cu celalalt.
Eliberarea oxitocinei in organism reduce nivelul hormonilor de stres si are un efect calmant; de asemenea, stimuleaza lactatia, in cazul mamelor care alapteaza.
Contribuind la crearea unei legaturi speciale intre parinte si copil, atingerile pline de afectiune sunt o forma de comunicare ce le ajuta pe mame sa depaseasca depresiile post-partum.
Citeste continuarea in revista BABY editia lunii martie.