În ultimele șapte luni de pandemie s-au înregistrat mai multe cazuri de obezitate la copii, sindrom de intestin iritabil și alte probleme digestive comparative cu anii anteriori.
Medicul Valeria Herdea a explicat impactul pe care îl are stresul pandemiei și lipsa de mișcare asupra sănătății și siluetei oamenilor, și a oferit sfaturi despre cum să ne organizăm mesele pentru a combate aceste probleme de sănătate.
„Aud din ce în ce mai des în ultimele luni: m-am îngrășat câteva kilograme bune în pandemia asta! Nu e de mirare, ținând cont că suntem mai mereu stresați, mâncăm compulsiv și stăm mai mult în casă fără să mai facem mișcarea de zi cu zi ca înainte. Ce alimente sunt cele mai periculoase? Ce să eliminăm și ce să păstrăm din ceea ce punem zilnic pe masă? Cum este bine să împărțim mesele?
Am luat astfel legătura cu Dr. Valeria Herdea, medic primar de medicină generală, medicină de familie cu profil pediatrie, pentru a afla răspunsuri la cele mai des primite întrebări’, declară Ela Crăciun.
Care sunt explicațiile și sfaturile medicului
De ce ne îngrășăm în pandemie?
„Presiunea evenimentelor și faptul că ne-am mișcat mai puțin sunt dureros resimțite de organism. Aproape toți ne plângem că am pus colăcei pe talie. Din păcate, noi acum mâncăm nu doar ca să ne potolim foamea, ci și ca urmare a stresului accentuat. M-am confruntat anul acesta cu mult mai multe situații de obezitate la copii, constipație, dureri abdominale, sindrom de intestin iritabil. Obiceiurile noastre alimentare tradiționale sunt axate pe proteine, lipide, glucide, micro și macronutrienți. Ca la toată lumea. Însă românul are ceva în plus. Mănâncă mult mai condimentat, asezonează cu grăsimi alimentare, untură, etc.
Ce ne lipsește din alimentație?
O masă echilibrată ar trebui să conțină proteină și vegetale. Secretul pentru ca aceste proteine să poată fi digerate corect, eliminate, este prezența fibrelor în alimentație. Fasolea, dovleceii, bamele, dovleacul galben, vinetele, roșiile nu ar trebui să lipsească din alimentație. Recomandat este și guarul, o plantă indigenă, din păstăile pe care le are, printr-un proces de hidrolizare enzimatică, se obțin aceste fibre solubile pe care noi le putem consuma într-un pahar cu apă spre exemplu. Copiii cu vârsta până la 5 ani ar trebui să consume 15 grame de fibre, iar adulții 25-30 de grame. Ulterior, la vârsta de 40 de ani, un bărbat consumă aproape 40 de grame de fibre, iar o femeie cam 25. Asta înseamnă o alimentație corectă și echilibrată.
Regula 3×8
O viață ideală se bazează pe regula 3 x 8. 8 ore de somn, 8 ore de muncă, 8 ore de odihnă activă.
Sucuri de fructe pentru copii?
Dacă le dăm copiilor sucuri de fructe în loc de fructe, practic le dăm doar zaharurile. E important să introduceți în alimentația copiilor nu sucul, ci pulpa de fructe. Dacă stimulăm receptorii de dulce din primii ani de viață, copilul va fi predispus toată viața să mănânce mai mult dulce decât sărat. Un truc este ca, atunci când refuză să mănânce fructele, să îi punem în suc fibre solubile. Totuși, e necesar să îl învățați, de mic copil, să nu consume
foarte multe glucide, pentru că automat se va îngășa în timp.
Mesele la ore fixe
E importantă stabilirea unui program de mese la ore fixe. Iar dacă micuțul nu mănâncă prea mult, nu faceți o dramă din asta. Mănâncă cât are el nevoie. Să nu uitați că regula este așa. Mânuța stângă a copilului e cât stomăcelul lui. Nu îi dați mai mult de atât pentru că nu poate tolera. Gustările trebuie să constea în fructe și legume
proaspete, ele conțin fibre și stimulează procesul de digestie.
Ce mâncăm seara?
Seara ar trebui să avem foarte mare grijă la alimentație. Este momentul din zi în care e recomandat să consumăm salate, crudități. Nicidecum chipsui, popcorn, fast food sau alte astfel de alimente nesănătoase și care pe termen lung au efecte negative asupra organismului', a declarat Dr. Valeria Herdea în cadrul ediției live Super Mame cu Super Puteri, discuție transmisă pe pagina de Facebook a Elei Crăciun.