În Marea Britanie s-a născut primul bebeluș cu ADN de la trei persoane, după ce medicii au efectuat o procedură de fertilizare in vitro inovatoare, pentru a preveni moștenirea unor boli incurabile.
Cea mai mare parte a ADN-ului provine de la părinții săi și aproximativ 0,1% de la o a treia persoană, o femeie donatoare, notează BBC.
Tehnica de pionierat este o încercare de a preveni nașterea copiilor cu boli mitocondriale foarte grave. Aceste afecțiuni sunt incurabile și pot fi fatale la câteva zile sau chiar ore de la naștere. Sunt familii care au pierdut mai mulți copii din cauza acestor afecțiuni, iar această tehnică este promovată ca singura opțiune pentru ca un cuplu să aibă copii sănătoși.
Premieră în lumea medicală: A fost editat ADN-ul unui embrion uman
Mitocondriile sunt compartimentele minuscule din aproape fiecare celulă a corpului care transformă alimentele în energie utilizabilă.
Mitocondriile defecte nu reușesc să alimenteze corpul și duc la apariția leziunilor creierului, la pierderea masei musculare, insuficiență cardiacă și orbire.
Ele sunt transmise fătului doar de mamă. Astfel, tratamentul prin donare mitocondrială este o formă modificată de fertilizare in vitro (FIV) prin care sunt folosite mitocondrii de la un ovul donator sănătos. Există două tehnici pentru efectuarea donării mitocondriale. Una are loc după ce ovulul mamei a fost fecundat de spermatozoizii tatălui, iar celălalt are loc înainte de fertilizare.
Cu toate acestea, mitocondriile au propria lor informație genetică, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, copiii moștenesc ADN-ul de la părinți și doar o mică parte de la donator. Aceasta este o schimbare permanentă care va fi transmisă de-a lungul generațiilor.
Tehnica este relevantă doar pentru realizarea de mitocondrii eficiente, nu afectează alte trăsături precum aspectul și nu constituie un „al treilea părinte’.
„Va fi interesant de știut cât de bine a funcționat tehnica de terapie de înlocuire mitocondrială la nivel practic, dacă bebelușii sunt lipsiți de boli mitocondriale și dacă există vreun risc ca aceștia să dezvolte probleme mai târziu în viață’, a relatat profesorul Robin Lovell-Badge, de la Institutul de Cercetare Francis Crick.
Foto – Arhivă