Rasfat sau probleme de comportament?

De multe ori, proble­me grave de comportament sunt ignorate, din blan­detea sau ne­pri­ceperea parintilor, fiind trecute cu vederea, sub pretextul-scuza: e doar rasfatat.

Pe de alta parte, exista si parinti hipervigilenti, care vad in niste comportamente de rasfat ipostazele unor probleme de comportament.

Pana la urma, o parte din ambele categorii de parinti vin la psiholog pentru a verifica starea reala a copilului lor. Acestia sunt parintii carora le pasa. Mai sunt si ceilalti parinti; carora fie nu le pasa, fie din ne­stiin­ta ignora comportamentul copilului si care, din nefericire, vor suporta consecintele.

Drama­tic este ca nu doar ei vor suporta consecintele, ci si copiii lor, cole­gii copiilor lor si noi ceilalti, care vom interactiona, mai devreme sau mai tarziu, cu niste adoles­centi si apoi adulti – cu comportament care sfideaza bunul-simt.

Crizele de isterie’
Aceste tip de crize la copiii mici tin de firescul dezvoltarii lor. La cei mai marisori insa, ele reprezinta o forma accentuata a rasfatului. Aceste crize pot fi de o asa amploare si frecventa incat nici macar rasfatul nu le mai poate explica.

Suntem deja in sfera unei tulburari de comportament – ADHD sau tulburarea de tip agresiv. De multe ori, parintii nu mai pot face diferenta, asa ca este recomandat ca in cazul crizelor de isterie care se mentin dupa varsta de doi-trei ani sa se solicite evaluare psihologica.

Aceste crize, insotite de limbaj agresiv si gesturi agresive, se cer neaparat monito­ri­zate in cadrul unui program special de terapie, fiindca vestea proasta este ca ele nu numai ca nu vor inceta de la sine, ci se vor agrava cu timpul.

Fiecare parinte ar trebui sa-si inte­leaga copilul, sa il cunoasca si sa-i puna in valoare calitatile, oferin­du-i ocazii in care trasaturile pozitive sa se evidentieze.

Nu vreau sa fac nani singur!
Nici nu aveti idee cat de multi copii spun acest lucru… Si nu ei sunt de vina, ci parintele care a admis copilul de mic in patul conjugal. Este ne­drept sa i se retraga bietului copil acest privilegiu pe care el il conside­ra firesc, odata ce, de cand se stie, doarme acolo.

Dezvatul se face treptat, asa cum am mai vorbit cu alte ocazii in revista. Ce ne facem insa cand, in ciuda tehnicii de dezvat aplicate riguros, ferm si corect, copilul se incranceneaza sa reziste? Atunci se aplica aceleasi metode, dar mult mai ferm.

I se spune copilului ca parintii au facut o greseala si, recunoscand greseala, vor sa o repare. De aceea, incepand de la… o data anuntata, copilul va dormi la el in camera. Va puteti astepta la scene grozave – fiti fermi pe pozitii!

Este foarte important sa nu sporim difi­cultatile unui copil dificil’ prin lipsa noastra de cunoastere.

Limbaj de bebelus
Este limpede ca sunt foarte multi copii cu tulburari de vorbire de toate felurile (ma refer aici la cei cu varste peste patru ani), care nu au niciun alt mo­tiv de a mentine aceste tulburari in afara de faptul ca nimeni nu s-a straduit vreodata sa le corecteze.

Ei sunt cei care, intrati in tratament logopedic, isi vor rezolva pro­blema. As vrea insa sa atrag atentia asupra celor care, desi sunt capabili sa vorbeasca corect, nu o fac.

Aici deja este rasfat, dorinta de a atra­ge atentia, de a se comporta ca un copil mai mic, regre­sand ca achizitie verbala, pentru a fi mai mult in atentia si gratiile parintilor, mai ales cand in familie mai exista un copil mai mic, foarte admirat de cei mari pentru felul dra­galas’ in care vorbeste, si care se afla – din pricina vars­tei – in centrul atentiei tuturor.

Care e scopul comportamentului?
Parintii pot afla cauza problemei de comportament a copilului intrebandu-se pur si simplu: ce obtine copilul meu prin acest comportament?; observand cand si cat de des apare comportamentul ina­dec­vat si, mai ales, in prezenta cui.

Nu in ultimul rand, sa se intrebe ce se intampla nou in viata copilului lor. Raspundeti, deci, la intrebari­le: Astept prea mult sau prea putin de la copilul meu? I-am aratat cat de mult il iubesc? Am alocat timp pentru a-i spune ce astept de la el si de ce? Sunt prea dura? Copilul meu isi exprima liber sentimentele?’

Face numai ce vrea, cand vrea
La copilul foarte mic, aceasta forma de independenta fata de indicatiile adultului poate fi foarte aproape de manifestarile autiste.

Evaluarea acestui comportament in rasfat’ sau problema de comportament se face tinand cont de varsta copi­lului, de climatul familial care se evalueaza prin interviu si chestio­nare/teste specifice, evaluarea atitudinii parintilor unul fata de celalalt si a ambilor fata de copilul lor. De multe ori, acest tip de comportament intra in sfera disfunctiilor.

Are ticuri’
Multi copii aflati in cautare de atentie din partea unor parinti prea ocupati gasesc tot felul de mo­dalitati care mimeaza patologia, pentru a capta privirile. Un exemplu intalnit in clinica: copilul cu ticuri.

Acest copil, care nu este afectat cu adevarat de ticuri, a prins din zbor ideea ca mami si tati sunt mai atenti la el cand face cumva din mana, picior, cap, ochi etc.

Bietii parinti intra in alerta si sunt cu ochii pe el Uite-l, iar face!’, incep sa se in­voiasca de la serviciu pentru a-l duce la psihiatru, la psiholog. Deci, obiectivul copilului a fost atins.

Text: Cristiana Haica; Foto: Dreamstime.