Gripa nu e o simplă răceală. Aceasta este una dintre cele mai severe și frecvente boli virale ale sezonului rece. Mai mult, în cazul copiilor infecția cu virusurile gripale produce o boală cu simptomatologie zgomotoasă. Chiar dacă foarte mulți copii se fac bine după aproximativ o săptămână, nu sunt rare situațiile în care simptomele bolii trenează.
Cel mai expuși riscului de a dezvolta forme de gripă cu evoluție gravă și de a fi spitalizați sunt copiii sub 2 ani și cei cu afecțiuni preexistente, fie că vorbim de cele cronice (diabet, astm bronșic, boli cardiace etc.) sau cele obișnuite (viroză respiratorie, diaree etc.). Atunci când apare pe fondul unui sistem imunitar slăbit, gripa poate fi chiar amenințătoare de viață.
Cum se manifestă gripa la copii
Simptomele gripei sunt ușor de identificat, deoarece, spre deosebire de cele asociate virozelor respiratorii obișnuite, sunt mult mai intense. Semnele de boală apar brusc, la 2-3 zile după infectare. În general, la copii, gripa debutează cu o stare generală de rău și de slăbiciune inexplicabilă, însoțită de o parte sau chiar de toate aceste simptome:
- Febră înaltă (39 – 40 °C)
- Frisoane
- Dureri musculare (mialgii)
- Dureri de cap (cefalee)
- Dureri în gât (disfagie)
- Tuse seacă
- Respirație îngreunată
- Nas înfundat
- Iritabilitate
- Refuzul mâncării
Aceste simptome durează, în medie, 3-4 zile. Tusea însă poate să persiste chiar și două săptămâni.
La copiii mici, tabloul clinic poate completat și de simptomele gastrointestinale: vărsături, dureri abdominale și/sau diaree.
Ce e de făcut când copilul face gripă
Dacă este vorba de un copil mai mare de 5 ani, care nu are alte probleme de sănătate, boala fi tratată la domiciliu, bineînțeles urmând sfaturile medicului care îl are în evidențe. Prima măsură care se ia vizează controlul febrei. În acest sens, copilul va fi îmbrăcat cât mai lejer, pentru preveni supraîncălzirea, și se vor administra medicamente antipiretice, conform schemei indicate de medic. De regulă, se folosesc preparate cu acetaminofen (paracetamol) și ibuprofen, cu administrare alternativă, la intervale de 4-6 ore.
Mare atenție, administrarea de medicamente antivirale se va face doar la recomandarea medicului, iar administrarea de antibiotice este contraindicată, această clasă de medicamente fiind complet ineficiente în caz de gripă. Contraindicată este și administrarea de aspirină. În cazul copiilor, aspirina poate produce o afecțiune potențial fatală, numită sindrom Reye. Acesta este definit de leziuni cerebrale și disfuncții hepatice, care pot duce la convulsii, comă și chiar deces.
De asemenea, pentru a ușura simptomatologia se vor administra preparate antitusive și se va curăța nasul cu apă de mare, după care se vor pune picături nazale recomandate de medicul curant, recomandările variind în funcție de vârsta copilului.
De mare ajutor se dovedesc a fi și suplimentele alimentare cu vitamine și minerale, precum Naturalis Imunovit. Vitamina C și zincul din compoziția acestuia favorizează buna funcționare a sistemului imunitar și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
Tratamentul de suport mai trebuie să includă:
- Izolarea copilului la domiciliu, pentru a evita răspândirea gripei, dar și pentru a preveni complicațiile care pot apărea ca urmare a expunerii la alți agenți infecțioși.
- Repaus la pat – odihna este esențială pentru o recuperare cât mai rapidă.
- Administrarea în cantitate mare a lichidelor – apă și ceaiuri din plante.
- Regim alimentar cât mai ușor, bazat pe fructe și legume, supe calde, de pui sau legume.
Semnele care trebuie să pună părinții în gardă
Este important ca părinții să rămână în legătură cu medicul copilului pentru a-i comunica orice modificare observată în ceea ce privește simptomatologia și starea generală a celui mic.
În cazul în care febra nu cedează la medicația antitermică sau cel mic refuză să mănânce sau să bea timp de mai multe ore, este somnolent sau, dimpotrivă, prezintă o agitație neobișnuită, trebuie cerut ajutor medical de urgență. La fel și dacă face convulsii febrile sau începe să aibă semne de insuficiență respiratorie, care se manifestă printr-o respirație sacadată și un balans caracteristic al abdomenului care poate fi sesizat cu ochiul liber, fără ascultarea plămânilor copilului. Un motiv de prezentare la medic este și dacă simptomele care dispar reapar și se agravează subit sau dacă apar schimbări în aspectul secrețiilor, care pot sugera o suprainfecție.
În cazul copiilor cu vârsta mai mică de 5 ani și în special în cazul celor mai mici de 2 ani trebuie consultat neapărat un medic încă de la primele simptome de gripă. La fel și în cazul celor cu boli cronice.
Complicații posibile
La copii, gripa poate duce la complicații severe, pneumonia virală sau suprainfectată bacterian fiind cea care ridică cele mai multe îngrijorări. De asemenea, gripa poate să determine apariția otitei, a sinuzitei, a bronșitelor și bronșiolitelor. Sunt situații, ce-i drept destul de rare, în care gripa se poate complica cu miozită (o tulburare autoimună rară care provoacă slăbiciune musculară), encefalită și chiar deces.
Cum poate fi prevenită gripa la copii
Prevenția gripei la copii este un deziderat important în fiecare sezon rece, având în vedere incidența foarte mare, dar și rata complicațiilor, deloc de neglijat, în rândul acestora. Cel mai bun lucru pe care îl poți face un părinte pentru a-și proteja copiii de gripă este să-i vaccineze înainte ca virusurile gripale să devină active. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca vaccinarea antigripală să fie efectuată tuturor copiilor cu vârsta de peste 6 luni. În cazul celor mai mari de 2 ani, se pot administra și vaccinurile antigripale cu administrare intranazală.
Reguli simple și eficiente
Pe lângă vaccinare, mai există o serie de măsuri care pot ajuta la reducerea riscului de îmbolnăvire și anume:
- Spălarea frecventă și riguroasă a mâinilor cu apă și săpun sau, când acest lucru nu este posibil, folosirea produselor dezinfectante pentru mâini.
- Evitarea atingerii feței cu mâinile, pentru că, de multe ori, infectarea se produce după ce o persoană pune mâna pe un obiect contaminat, iar apoi o duce la nas sau gură.
- Acoperirea nasului și a gurii, în timpul strănutului sau tusei, cu un șervețel de unică folosință care să fie apoi aruncat la gunoi. Dacă șervețele nu sunt la îndemână, se va opta pentru plica cotului, în niciun caz pentru palmă sau pumn.
- Dezinfectarea frecventă a suprafețelor cu care copilul intră în contact (clanțe, mânere, suprafețe din baie sau bucătărie, jucării etc.)
- Ocolirea zonelor foarte aglomerate, mai ales când cazurile de gripă cresc exponențial.
- Respectarea programului de somn.
- Asigurarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în fructe și legume cât mai colorate, pentru un aport optim de substanțe antioxidante.