Afectiuni ORL: polipii nazali, vegetatiile adenoide si amigdalita

Polipii nazali sunt prelungiri ale mucoasei care captuseste cavitatea nazala si sinusurile paranazale. Prezenta polipilor poate sa determine un grad de obstructie a cailor respiratorii.

Daca aceste formatiuni ajung la dimensiuni mari, pot duce chiar la deformari atat la nivelul oaselor nasului, cat si la nivelul altor oase ale fetei.

Prezenta polipilor nazali este de aproximativ 0,1% in randul copiilor. Cei mai multi dintre ei sunt copii cu fibroza chistica, o boala genetica care afecteaza secretia glandelor exocrine, manifesta indeosebi la nivelul tractului respirator si digestiv.

O frecventa crescuta s-a remarcat la copiii cu hipersensibilitate la aspirina. Mecanismul de formare nu este pe deplin elucidat, dar rolul inflamatiei cronice pare a fi cel mai important. Exista, se pare, o legatura intre sinuzita cronica, rinitele alergice sau astm si formarea polipilor nazali.

Simptomatologia este strans legata de numarul, sediul si dimensiunea polipilor. Nasul infundat, respiratia orala, vocea nazala, secretiile nazale, sforaitul, durerile de cap sunt cele mai frecvente manifestari ale afectiunii.

Pierderea totala sau partiala a mirosului este un argument pentru a diferentia o sinuzita cronica de prezenta polipilor, dar aceste afectiuni pot coexista atunci cand polipii impiedica drenajul sinusurilor in cavitatea nazala.

5%din cazurile de polipi nazali operati pot recidiva. Este important sa mergi la consult ORL in mod repetat.

Diagnostic si tratament
Examenul clinic trebuie completat de investigatii imagistice: radiografia, endoscopia nazala, tomografia sau rezonanta magnetica nucleara pot fi necesare.

Uneori, examinarea mucoasei nazale arata prezenta unui numar crescut de eozinofile in contextul unei predispozitii alergice care a favorizat formarea polipilor.

Tratamentul: chiar daca prezenta polipilor a survenit pe un teren alergic, studiile clinice nu au demonstrat ca tratamentul antialergic ar aduce beneficii semnificative.

Corticoterapia orala, locala, inhibitorii de leukotriene (Singulair), diureticele aplicate local cu efect antiinflamator, antihistaminicele sunt alternative terapeutice non-chirurgicale, dar care nu au in toate situatiile eficienta asteptata.

Realizata pe cale endoscopica, operatia poate fi efectuata chiar fara a necesita internarea pacientului. Se poate face cu anestezie locala sau generala.

Dupa operatie
O selectie corecta a cazurilor chirurgicale, respectarea recomandarilor postoperatorii si controalele repetate determina un bun prognostic postoperator cu scaderea riscului de refacere a polipilor. Totusi, cu titru foarte izolat, uneori pot aparea complicatii dupa rezectia polipilor nazali.

Acestea pot fi: hemoragii severe, scurgeri de lichid cefalorahidian, hemoragii intracraniene, meningita, afectarea nervului optic, lezarea canalului nazolacrimal sau chiar, extrem de rar, decesul.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2