Alergii alimentare – cum sa le previi

Cercetatorii au demonstrat ca exista in proportie de 30% riscul ca un bebelus sa dezvolte alergii daca unul dintre parinti este alergic, iar procentajul se dubleaza daca ambii parinti sunt alergici.

Ultimii 50 de ani au evidentiat o crestere a cazurilor de alergii atat in randul adultilor, cat mai ales in cel al copiilor. Specialistii pun fenomenul pe seama consumului crescut de medicamente, in special de antibiotice adminis­trate de multe ori abuziv, insa atrag atentia si asupra modificarilor care tin de factorii de mediu si de stilul de viata. Mamele care fumeaza, renuntarea la alaptare, consumul de alimente bogate in conservanti si coloranti, poluarea – sunt cativa dintre „vinovati.

Cum poti recunoaste

Specialistii fac o distinctie intre intoleranta la anu­mite alimente si alergii. Intoleranta alimentara apare la cateva ore sau poate chiar zile de la ingerarea alimentului si se manifesta prin colici, balo­nare, diaree sau voma, de obicei fara a pune in pericol viata copilului, in timp ce o alergie alimentara provoa­­ca o reactie imediata (in termeni de minute) dupa consumul alimen­tului-problema.

Mancarime, respiratie ingreunata, umflarea buze­lor sau a limbii si, in forma extrema, anafilaxia (care, in lipsa tratamen­tului de urgenta, provoaca decesul) – sunt simptome ale unei alergii.

Orice suspiciune ca bebelusul ar putea avea o intole­ranta sau alergie trebuie verificata cu medicul pediatru si confirmata sau infirmata prin teste speci­fi­ce. |n cadrul testelor clasice, de intepare a pielii, dupa introducerea substantei potential alergene, daca bebelusul are intr-adevar alergie va aparea o umflatura, inso-
tita de prurit (mancarime) in urmatoarele minute – o umflatura mai mare de 3 mm este considerata reactie pozitiva. Analizele de sange urmaresc valori modificate ale IgE, ce indica prezenta unei alergii reale.

Cum poti preveni 

Desi controversate, exista studii care demon­streaza ca prevenirea declansarii de alergii trebuie inceputa inca din viata intrauterina. Mama, care nu ar trebui sa se afle in preajma fumato­rilor, cu atat mai putin sa fie ea insasi fuma­toa­re, ar putea preveni aparitia alergiilor la bebe­lusului ei prin evitarea consumul de alimente cu risc alergenic crescut – lapte de vaca, oua, peste, alune. Odata cu venirea pe lume a bebelusului, spe­cialistii recomanda alaptarea exclusiva in primele luni de viata.

Hranirea naturala este asociata cu o incidenta scazuta a alergiilor pe parcursul copilariei si, mai tarziu, in viata adulta. Introduce­­­rea prea tim­pu­rie a alimentelor semi-solide si mai ales a lapte­lui de vaca (nepotri­vit, oricum, pentru necesitatile nutriti­­onale ale copiilor mici si mult mai sarac in fier decat laptele matern sau for­mu­lele de lapte imbo­ga­tite cu vitamine si mine­rale) este conside­ra­ta cauza principala pentru declansarea alergiilor la bebelusi.

Unele studii demonstrea­­za ca administrarea de probiotice in timpul sarcinii, dar si in primele 6 luni de viata ale copilului ofera o protectie fata de declansarea alergiilor cel putin in primii doi ani de viata.

Regimuri de excludere 

In momentul in care bebelusul este diagnosticat cu o intoleranta sau o alergie alimentara, medi­cul va recomanda o dieta din care vor lipsi alimen­tele demonstrate sau potential alergene – gluten, lapte, oua, peste, alune, fructe si legume cu seminte mici etc. Tot pediatrul va indica si produsele concepute special pentru copiii suferind de alergii. In plus, vi se va recomanda sa tineti un jurnal alimentar (in care sa
notati simptomele aparute in urma administrarii anumitor alimente) si sa cititi cu atentie etichetele pro­duselor pe care le cum­parati, pentru a detecta potentialii alergeni.

Cercetarile arata ca…

• Cei mici au predispozitie crescuta de a dezvolta alergii, in special intre 3 si 9 luni si intre 2 si 5 ani, cu simptomele uneia dintre prin­­­ci­palele afectiuni alergi­ce (alergia alimentara, infla­matii alergice intesti­nale, eczema atopica, urticarie, rinita alergica si, in final, temutul astm alergic).
• Dintre cele mai frecvente manifestari ale alergiilor la varsta de sugar fac parte alergiile alimentare (8% din­tre sugari) cu predomi­narea alergiei la proteina din lap­tele de vaca – APLV (2-3%, conform unor surse, posibil pana la 5% dintre sugari).

Text: Arhiva Edipresse; Foto: HEPTA.