Alergiile, ce sa stii

Pana la varsta de trei ani, 20% dintre copii prezinta simptome ale unei alergii sezoniere, iar procentul creste la peste 40% la copiii de varsta scolara. Procentajele sunt la fel de alarmante si in cazul alergiilor alimentare.

1. Un copil care are parinti alergici risca, in proportie de 75-80%, sa dezvolte la radul lui alergii. In teorie este mai greu sa depistezi alergiile la copiii pana in 2 ani, deoarece, pe de o parte, sunt protejati de anticorpi din laptele matern, daca au fost alaptati, iar pe de alta parte, nu sunt atat de expusi la alergeni.

Expertii spun ca numarul alergicilor creste de la an la an si ca varsta medie scade dramatic. Adeptii asa-numitei teorii a igienei sustin ca suntem din ce in ce mai putin expusi la bacterii si virusuri, de car e avem, de fapt, nevoie, pentru a ne „educa” sistemul imunitar.

2. De multe ori, alergiile de primavara pot trece drept raceala. Parintii trebuie sa stie, insa, ca cele doua afectiuni sunt diferite – raceala e cauzata de un virus, iar alergiile reprezinta reactii la praf, polen, mucegai, iarba etc. O raceala dureaza cam 7 zile, in timp ce, in cazul unei alergii, simptomele persista.

Alergicii au rareori febra, in schimb stranuta des, sufera de mancarimi, au nasul si ochii aposi si sunt chinuiti de o suparatoare tuse. |n cazul racelii, poate aparea o usoara temperatura, iar tusea este insotita de senzatia de durere in gat.

3. Exista tratamente alopate si homeopate, dar cei mai multi dintre experti insista asupra faptului ca alergiile nu pot fi pe deplin vindecate, ci doar tinute sub control, si ca ele pot (re)aparea oricand de-a lungul vietii.

Lasand la o parte preventia (e cam greu sa eviti praful si polenul), prima cale de a ataca o alergie este prin antihistaminice, care atenueaza simptomele – stranutul, mancarimile, dar nu rezolva problema congestiilor nazale si, in plus, au ca efect somnolenta, oboseala excesiva.

Vaccinurile/autovaccinurile ar fi o alta optiune, la care se poate recurge dupa consultarea unui specialist, care va recomanda doza de injectat, ce creste gradual, pentru desensibilizare. Solutia nu este, insa, miraculoasa – pe de o parte, e nevoie de luni si chiar ani pentru ca efectele benefice sa se resimta, iar pe de alta parte – acestea nu sunt „garantate” toata viata.

4. Ce se intampla daca raman netratate?
Alergiile au efecte secundare ca iritabilitate, oboseala, probleme de concentrare, cauzate in principal de proasta oxigenare a creierului (din cauza congestiei nazale) si a privarii de somn. Alte probleme de sanatate secundare alergiilor: afectiuni ale urechii si infectii ale sinusurilor. Pe plan social, un copil care sufera de alergie poate avea dificultati de adaptare.

5. In unele cazuri, o alergie alimentara se dovedeste a fi – dupa teste specifice – doar un caz de intoleranta, ca urmare a contactarii unui virus gestrointestinal ce sensibilizeaza foarte atre stomacul. In cazul unei alergii, reactiile apar de fiecare data dupa ingerarea alimentelor si nu se rezuma numai la diaree si voma.

In cazul in care alergia copilului este dovedita prin teste, este foarte important sa cititi cu atentie etichetele si sa evitati orice produs pe care apare mentiunea „poate contine urme de…” e suficienta o bucatica dintr-un aliment declansator pentru a aparea reactii alergice severe.

6. Noi studii demonstreaza ca alimentatia joaca un rol foarte important in prevenirea sau tratarea alergiilor. Astfel, in cazul copiilor care mananca in mod regulat legume (atentie, cat mai naturale!) – fasole verde, dovlecei si castraveti, in special -, riscul de a dezvolta alergii este cu 40% mai scazut.

Explicatia? Continutul ridicat de antioxidanti care protejeaza celulele de degradare, lucru care, la scara mare, se traduce printr-un sistem imunitar sanatos/puternic – ceea ce inseamna ca acesta nu mai este predispus la reactii atunci cand intalneste substante alergene.

7. Cei mai multi dintre parinti sunt ingrijorati de alergiile la praf, polen, mucegai, dar pericolul mare vine din partea alergiilor alimentare, care pot pune in pericol viata copilului.

Daca in familie exista antecedente, este bine sa excludeti din start din alimentatie sau sa reduceti pe cat posibil potentialii alergeni precum laptele, ouale, alunele, pestele, fructele si legumele cu seminte mici (capsuni, kiwi).

Atentie mare si la vaccinuri – multe dintre ele au in continut substanta extrasa din albusul de ou, ceea ce poate declansa reactii alergice severe. Cum stii daca cel mic are alergie la un aliment? De obicei, reactiile apar imediat dupa ingerare – diaree, voma, inflamarea buzelor, respiratie ingreunata si, la extrema, socul anafilactic, care pune in pericol viata copilului.

Foto: Shutterstock.