Povestea băiețelului răpus de cancer. "Mami, mă duc în rai"

Mami, te iubesc!' – sunt ultimele cuvinte spuse de Nolan Scully, un băiețel care la numai 4 ani, s-a stins din viață din cauza unei boli nemiloase.

Povestea micuțului Nolan a făcut înconjurul lumii la scurt timp după trecerea lui în neființă, când Ruth, mama, sa sfârtecată de durere, și-a descărcat sufletul și făcut publică drama sa. Nolan a fost diagnosticat cu cancer în stadiu avansat, iar în ciudat operațiilor și ședințelor de chimioterapie, trupul firav al micuțului a cedat mult mai repede decât s-ar fi așteptat familia.

De ce a ales să-și împărtășească durerea cu toată lumea? Pentru că fiecare dintre noi trebuie să poată conștientiza cât de importantă este orice clipă petrecută alături de cei dragi', a spus ea, pe blogul său. Tot pe blogul său a povestit și ultima conversație pe care a avut-o cu băiețelul său în spital.

M-am așezat lâgă el și mi-am lipit tâmpla de tâmpla lui…

– Te doare când respire, așa-i?

– Păi… daa!

– Te doare rău, rău de tot, nu?

– (lăsând privirea în jos) …mda!

– Nenorocita asta de boală (n.r. cancer) te macină! Scumpule, este în regulă, nu trebuie să mai lupți, nu trebuie să te mai chinui…

– (luminându-se la față) Nu??? Dar o sa ma lupt pentru tine, mami!

– Nu! Asta ai făcut până acum? Te-ai luptat pentru mami?

– Daaa!

– Nolan Ray, ce are mami de făcut?

– Să aibă grijă de mine (zâmbește larg)

– Iubitule… nu mai pot face acest lucru! Tot ce mai pot face pentru tine este să te las să pleci în rai…

– Deci o sa mă duc în rai și o să mă joc până când vei veni și tu? Vei veni și tu, nu-i așa?

– Negreșit! Nu vei scăpa de mami atât de ușor!

– Îți mulțumesc, mami! O să mă duc să mă joc cu Hunter, Brylee și Henry…'

Au urmat câteva clipe de tăcere, apoi puiul mi-a glăsuit ușor: Mami, hai să rămânem la spital. Acolo (n.r. în rai) ne va fi mai greu să ne despărțim. Din momentul acela, până când îngerii au venit să-l ia pe baiat spre ceruri nu au mai fost decât câteva secunde. Când aparatele la care era conectat au început să anunțe inevitabilul, cel mic a întins brațele către mine și mi-a șoptit: Mami, te iubesc!”